Practica judiciara insolventa. Decizia 1394/2009. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1394/2009

Ședința publică din 14 aprilie 2009

Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu

JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu

JUDECĂTOR 3: Axente Irinel

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ

A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C pentru ADMISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N împotriva sentinței comerciale nr. 691 din 24 februarie 2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, în contradictoriu cu intimații - SRL și OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CLUJ, având ca obiect procedura insolvenței - deschiderea procedurii insolvenței.

La apelul nominal se constată lipsa părților.

Procedura este legal îndeplinită.

Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare de timbru potrivit art. 17 din Legea nr. 146/1997 și art. 229 cod procedură fiscală.

S-a făcut referatul cauzei după care,

Curtea, după deliberare, în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și reține cauza în pronunțare.

CURTEA

Prin sentința comercială nr.691 din 24.02.2009, pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj, s-a admis contestația formulată de debitoarea - SRL și s-a respins cererea formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N reprezentată prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, împotriva debitoarei - SRL, având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței prevăzută de Legea nr.85/2006

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că prin cererea formulată creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N reprezentată prin DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI Cas olicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL, arătându-se că există o creanță certă, lichidă și exigibilă în sumă de 15.568 lei, debitoarea se găsește în stare de insolvență și sunt întrunite cerințele Legii nr.85/2006 pentru a deschide procedura de insolvență.

Debitoarea, a învederat judecătorului sindic că a achitat suma de 6.000 RON din debitul solicitat de creditoare, depunând la dosar chitanța cu seria - nr. - și fișa sintetică totală nr. -, solicitând respingerea cererii pentru deschiderea procedurii insolvenței debitoarei având în vedere că debitul rămas este sub pragul prevăzut de lege.

În consecință, având în vedere chitanța seria - nr. - și fișa sintetică totală nr. - depuse la dosar la filele 61-62, prin care debitoarea a achitat o parte din debitul invocat de creditoare, respectiv suma de 6.000 lei, judecătorul sindic a admis contestația formulată de debitoare și a respins cererea formulată de creditoare având ca obiect deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei, având în vedere că creanța rămasă de achitat nu depășește valoarea prag de 10.000 lei stabilită de art.3 pct.12 din Legea nr.85/2006.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței comerciale și trimiterea cauzei spre rejudecare.

În motivarea recursului a arătat că a solicitat deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei - SRL, arătând că aceasta figurează la data de 13.01.2009 cu datorii în cuantum de 15568 lei, ultima plată fiind efectuată a data de 09.12.2003.

Judecătorul sindic a admis contestația debitoarei deoarece aceasta a achitat suma de 6000 lei, astfel creanța rămasă de achitat nu depășește valoarea prag de 10000 lei stabilită de art 3 pct.12 din Legea nr.85/2006.

Recurenta arată că la dosarul cauzei nu există contestație formulată de debitoare așa cum a afirmat judecătorul sindic, dacă debitorul ar fi contestat starea de insolvență, instanța avea obligația să citeze ambele părți pentru soluționarea contestației.

Consideră că pentru a putea răsturna starea de insolvență, debitorul trebuia să dovedească faptul că efectuează plăți curente de salarii, impozite și taxe, utilități, eventual rate de credit, nefiind suficientă dovada faptului că debitorul a efectuat plăți sporadice către creditori. în efectuarea plăților sunt dovezi ale insolvenței și nu dovada contrarie prezumției de insolvență.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art.3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că este fondat pentru următoarele considerente:

La data de 23 ianuarie 2009 creditorul DGFP C în calitate de reprezentant al ADMINISTRAȚIEI FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N a formulat în temeiul art. 31 coroborat cu art. 3 pct 6 din Legea nr. 85/2006 cerere de deschidere a procedurii insolvenței în formă simplificată împotriva debitoarei - SRL C-N invocând existența unor obligații bugetare în cuantum de 15.568 lei constatate prin titluri executorii.

Din analiza actelor dosarului nu reiese faptul că debitorul ar fi formulat contestație prin care să conteste starea de insolvență și cu toate acestea judecătorul sindic prin hotărârea pronunțată admite o contestație inexistentă.

Este real că la singurul termen de judecată acordat pentru termenul din 24 februarie 2009, s-a prezentat administratorul statutar al debitoarei numitul care a depus chitanța nr. - din 12 februarie 2009 prin care a achitat suma de 6.000 RON și fișa sintetică totală nr. - solicitând respingerea cererii de deschiderea procedurii având în vedere faptul că debitul rămas este sub pragul minim prevăzut de lege.

Prin sentința recurată judecătorul sindic reține că debitoarea nu se încadrează în prevederile legii nr. 85/2006 deoarece creanța rămasă de achitat nu depășește valoarea prag de 10.000 lei stabilită de art. 3 pct 12 din Legea nr. 85/2006.

Potrivit art. 3 pct 12 din Legea nr. 85/2006 valoarea prag reprezintă cuantumul minim al creanței, pentru a putea fi introdusă cererea creditorului. Aceasta este de 10.000 RON, iar pentru salariați de 6 salarii medii pe economie.

Textul de lege menționat instituie o anumită valoare minimă a unei creanțe pentru ca un creditor să formuleze o cerere introductivă pentru deschiderea procedurii și ca atare, nu este suficient ca o creanță să fie certă, lichidă și exigibilă de cel puțin 30 de zile pentru a fi admisă cererea creditorului, ci mai este necesar ca această creanță să aibă un cuantum minim și anume cel prevăzut de textul sus-citat.

Cu toate acestea, ceea ce este important și ce trebuie analizat de judecătorul sindic este îndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute de art. 31 respectiv art. 3 pct 6 și 12 din Legea nr. 85/2006 la data formulării cererii de către creditor.

Chiar și cerința valorii prag a creanței trebuie raportată la data înregistrării cererii creditorului, iar o plată parțială făcută de debitor ulterior formulării acestei cereri și care ar determina ca restul de creanță rămas neachitat să se situeze sub valoarea prag este apreciată și considerată de către instanța de recurs ca un abuz de drept ceea ce nu este permis.

Drept urmare, în lipsa unei contestații formulate de debitor, și constatând că în speță cererea creditorului întrunește condițiile impuse de art. 31 raportat la art. 3 pct 6 și 12 din Legea insolvenței, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin (5) Cod procedură civilă urmează a se admite recursul declarat de creditorul DGFP C iar hotărârea judecătorului sindic va fi casată cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe în vederea deschiderii procedurii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE împotriva sentinței civile nr.691 din 24.02.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Comercial Cluj pentru deschiderea procedurii de insolvență.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14 aprilie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - ---

Red./

3 ex./30.04.2009

Jud.fond.-

Președinte:Claudia Idriceanu
Judecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Axente Irinel

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 1394/2009. Curtea de Apel Cluj