Practica judiciara insolventa. Decizia 209/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
R O ÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV
ȘI FISCAL
DECIZIA NR.209
Ședința publică din 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Artene Doina
JUDECĂTOR 2: Galan Marius
JUDECĂTOR 3: Andrieș Maria
Grefier - -
Pe rol, judecarea recursului declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 984 din 8 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal - judecător sindic - în dosarul nr-, intimați fiind debitoarea SC SRL S - prin lichidator EURO SPPI S, pârâtul și partea în proces Oficiul Național al Registrului Comerțului - prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava.
La apelul nominal au răspuns consilier juridic pentru recurentă și pârâtul intimat, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, învederându-se instanței că pârâtul a depus întâmpinare și cerere reconvențională.
Instanța, constatând recursul în stare de judecată, a dat cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic pentru creditoarea recurentă a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței și admiterea cererii de atragere a răspunderii materiale, apreciind că are calitatea de a formula cererea de atragere a răspunderii.
Pârâtul intimat a arătat că nu există temei pentru insolvență, că nu s-a probat veridicitatea susținerilor recurentei și că a fost depusă soluție pronunțată de procuror, din care rezultă că sumele nu au fost încasate de debitoare. A cerut respingerea recursului.
Declarând dezbaterile închise, după deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată:
Prin cererea adresată Tribunalului Suceava - Secția comercială, de contencios administrativ și fiscal la data de 29 aprilie 2009 și înregistrată sub nr-, creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice Sas olicitat deschiderea procedurilor prevăzute de Legea nr. 85/2006 față de debitoarea SC SRL S, motivat de faptul că aceasta datorează bugetului de stat suma de 13.673lei reprezentând impozit salarii, TVA, impozit pe profit, creanța fiind certă, lichidă și exigibilă, iar prin sentința comercială nr. 568/26 mai 2009, judecătorul sindic a admis cererea, cu consecința deschiderii procedurii de insolvență față de debitoare și a desemnării, în calitate de administrator judiciar a practicianului în insolvență EURO SPPI.
La data de 26 noiembrie 2009, administratorul judiciar a solicitat obligarea pârâtului, în calitate de fost administrator al debitoarei, să suporte pasivul societății. În motivarea cererii, a arătat că starea de insolvență a debitoarei se datorează managementului defectuos al fostului administrator care, deși cunoștea că societatea acumula datorii, a dispus continuarea activității și nu a uzat de dispozițiile Legii nr. 31/1990 și că acesta nu a predat documentele contabile ale societății, fiind prezumat că nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
În drept, a invocat dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. c și d din Legea nr. 85/2006.
Legal citat, pârâtul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, ca nefondată, motivat de faptul că nu sunt întrunite elementele răspunderii civile delictuale.
Prin sentința nr. 984 din 8 decembrie 2009, judecătorul sindic a respins ca nefondată, cererea de atragere a răspunderii materiale a pârâtului, a aprobat raportul administratorului judiciar EURO SPPI și în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței a ispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei SC SRL S, precum și radierea debitoarei din registrul comerțului. Totodată, au fost dispuse celelalte măsuri prevăzute de lege.
Pentru a se pronunța astfel, judecătorul sindic a reținut că în art. 138 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 se are în vedere situația premisă, în vederea angajării răspunderii materiale pentru pasivul falitei, de a dispune, în interes personal, continuarea unei activități ce ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți.
În cuprinsul cererii formulate de administratorul judiciar, acesta nu identifică, nici măcar sub aspect formal, în ce a constat interesul personal al pârâtului, în condițiile în care societatea debitoare înregistra pierderi.
Mai mult, pentru a se putea reține culpa pârâtului, nu s-a făcut dovada că debitoarei i-au fost transmise somații de plată și i s-au încunoștiințat debitele restante, care au apărut după încetarea activității.
De asemenea, existența unor pierderi înregistrate, la un moment dat, în activitatea unei societăți nu pot fi asimilate cu actele ce duc, în mod vădit, la instaurarea stării de insolvență.
Articolul 138 alin. 1 lit. din Legea nr. 85/2006 permite antrenarea răspunderii organelor de conducere ale societății debitoare, care au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
În ceea ce privește nedepunerea documentelor contabile, judecătorul sindic a reținut că administratorul judiciar nu arată în ce măsură, prin această activitate, s-a determinat ori mărit starea de insolvență, astfel că nu poate fi reținută legătura de cauzalitate între faptă și rezultat.
La data de 26 noiembrie 2009, administratorul judiciar a depus raportul final, cu propunerea de închidere a procedurii, întrucât nu s-au identificat bunuri ale societății care să fie supuse lichidării. Împotriva acestuia creditorii nu au formulat obiecțiuni.
Asupra raportului final, judecătorul sindic a constatat că, din relațiile obținute (adresa nr. 92075/15.06.2009, emisă de Primăria Municipiului S), administratorul judiciar face dovada că nu a putut identifica bunurile societății debitoare, astfel că, fiind întrunite dispozițiile art. 131 din Legea nr. 85/2006, a fost aprobat raportul cu propunerea de închidere a procedurii, cu consecința radierii debitoarei din Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava și a descărcării administratorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
Conform art. 4, raportat la art. 19 din Legea nr. 85/2006, apreciind asupra activității administratorului judiciar pe parcursul procedurii, în raport de dispozițiile art. 37 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 86/2006 și ale art. 73 alin. 4, 5 și 6 din Hotărârea nr. 3/2007 a Congresului Uniunii Naționale a Practicienilor în Insolvență din România, judecătorul sindic a considerat că suma de 1.261,15 lei acoperă onorariul și cheltuielile de procedură cuvenite practicianului în insolvență.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs DGFP S, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În dezvoltarea motivelor de recurs a arătat că în mod greșit a fost respinsă cererea de antrenare a răspunderii materiale a fostului administrator, atâta timp cât acesta nu a depus documentele contabile prevăzute de lege pentru a se verifica modul în care s-a desfășurat activitatea, fapt ce duce la prezumția că operațiunile contabile nu au fost corect întocmite sau nu s-a întocmit pentru a se evita verificarea lor.
A mai arătat recurenta că în mod greșit s-a dispus închiderea procedurii, lichidatorul având obligația de a reconstitui documentele contabile și de a sesiza organele de cercetare penală cu privire la săvârșirea de către fostul administrator a infracțiunii prevăzute și pedepsite de art.147 din Legea nr.85/2006.
Analizând cauza prin prisma motivelor de recurs invocate, Curtea constată că recursul este nefondat.
În ceea ce privește critica vizând greșita respingere a cererii de antrenare a răspunderii materiale a fostului administrator, se reține că în fața judecătorului sindic o astfel de cerere a fost formulată de către administratorul judiciar, care nu a formulat recurs.
Critica vizând greșita închidere a procedurii este de asemenea neîntemeiată atâta timp cât din cuprinsul raportului final întocmit de către administratorul judiciar rezultă că nu există bunuri în averea debitorului și nici un creditor nu s-a oferit să avanseze sumele corespunzătoare, fiind astfel întrunite condițiile prevăzute de art.131 din Legea nr.85/2006. De asemenea, obligația depunerii documentelor prevăzute de art. 28 din lege este prevăzută doar în situația în care cererea de deschidere a procedurii insolvenței este formulată de debitor, ceea ce nu este cazul, în speță procedura fiind deschisă la cererea recurentei.
Pentru aceste motive, văzând și prevederile art. 312 alin.1 pr.civ.
În numele Legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a Județului S, cu sediul în municipiul S,-, județul S, împotriva sentinței nr. 984 din 8 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava - secția comercială, de contencios administrativ și fiscal - judecător sindic - în dosarul nr-, intimați fiind debitoarea SC SRL S - prin lichidator EURO SPPI S, pârâtul și partea în proces Oficiul Național al Registrului Comerțului - prin Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Suceava.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2010.
Președinte, Judecători, Grefier,
2ex/03.03.2010
jud. sindic
Președinte:Artene DoinaJudecători:Artene Doina, Galan Marius, Andrieș Maria
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 285/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 148/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
