Practica judiciara insolventa. Decizia 2106/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - procedura insolvenței -
ROMANIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA COMERCIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 2106
Ședința publică din 20 noiembrie 2009
PREȘEDINTE: Surdu Oana
JUDECĂTOR 2: Grosu Cristinel
JUDECĂTOR 3: Rață Gabriela
Grefier - - -
Pe rolul instanței, se află pronunțarea asupra recursului declarat de lichidatorul judiciar Expert - cu sediul în B,-, județul B,împotriva sentinței nr. 302 din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu societatea debitoare intimată - "", cu sediul social în B,-, pârâtă fiind,-, -.22,. G, etaj 4,. 39, județul
Dezbaterile asupra cauzei, au avut loc, în ședința publică din 20 noiembrie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea ședinței de judecă din acea dată, care face parte integrantă din prezenta și când, din lipsă de timp pentru deliberare, pronunțarea s-a amânat pentru data de astăzi.
După deliberare,
CURTEA,
Asupra recursului de față, constată că prin cererea formulată la data de 14.11.2008, lichidatorul judiciar - Expert B, a solicitat judecătorului sindic desemnat în dosar nr-, aflat pe rolul Tribunalului Botoșani - Secția Comercială Contencios Administrativ și Fiscal, atragerea răspunderii personale a pârâtei - fost administrator al debitoarei - "" SA B, pentru suporta din averea personală suma de 30355,24 lei, reprezentând creanță nerecuperată în perioada insolvenței deschisă față de debitoare.
În motivarea cererii, lichidatorul a arătat că pârâta, în calitate de administrator al societății falite, începând cu anul 2003 nu a ținut o evidență contabilă în conformitate cu legea, în sensul că nu a întocmit acte contabile pentru activitatea desfășurată și nu a întocmit și depus în termenele prevăzute de lege "balanțele și bilanțurile contabile la organul financiar local".
De asemenea s-a susținut că pârâta a folosit în interes personal bunurile mobile ale societății, respectiv suma de - lei ridicată din casierie pe care nu le-a restituit. Astfel s-a arătat că la vânzarea unor spații comerciale, nu a virat cota parte din preț către - "" SA B care era acționar la societatea falită, respectiv suma de 15505 lei, cuvenită în urma vânzării unui spațiu și suma de 2480,80 lei cuvenită în urma vânzării unui alt spațiu.Pârâta a întocmit state de plată pentru dividende în anul 2004 numai pentru persoana sa, ca acționar și încă pentru un acționar persoană fizică, fără a vira cota parte de 7369,44 lei cuvenită "" SA B, practic însușindu-și această sumă.
Prin sentința nr. 302 din 11 iunie 2009, judecătorul sindic a respins, ca nefondată, cererea lichidatorului judiciar.
Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reținut, în esență, următoarele:
Potrivit art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic poate dispune ca o parte din pasivul debitorului persoană juridică, ajuns în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de supraveghere sau conducere din cadrul societății precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență prin una din faptele enumerate limitativ la lit. a - g din acest text al legii.
În cauză nu s-au făcut probe de către reclamantă pentru a se putea reține așa cum cer dispozițiile art. 1169 cod civil legătura de cauzalitate între eventuala neținere a contabilității conform legii - ca faptă culpabilă a fostului administrator și ajungerea societății în stare de insolvență.
Împotriva sentinței a declarat recurs lichidatorul judiciar Expert, criticând-o pentru nelegalitate și a solicitat modificarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleași instanțe, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7 - 9 Cod procedură civilă.
În motivarea recursului se arată că în considerentele sentinței instanța nu a făcut nici o referire la expertiza contabilă efectuată în cauză, care, coroborată cu celelalte probe din dosar, stabilește fără echivoc culpa pârâtei în producerea stării de insolvență societății.
Precizează recurentul că, din actele dosarului, rezultă că suma de 19990 lei a fost folosită în scop personal de pârâtă, că în mod greșit aceasta a plătit dividendele câtă vreme activitatea economică a societății era în declin și că stingerea unor obligații de plată prin metoda compensării sau plata sumelor de 200.000.000 lei ROL către "Euro " B reprezentând contravaloarea unui contract inexistent sunt fapte ce frizează latura penală.
Examinând recursul prin prisma actelor dosarelor și a motivelor invocate, Curtea constată că nu este întemeiat.
În memoriul de recurs lichidatorul face trimitere la dispozițiile art. 138 (1) lit. "a" și "d" din Legea nr.85/2006 potrivit cărora "judecătorulsindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de supraveghere sau conducere din cadrul societății și de orice altă persoane care au cauzat starea de insolvență,dacă au folosit bunurile sau creditele persoanei fizice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane și dacă au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea".
Din raportul de expertiză efectuat în cauză de expertul contabil, în considerarea obiectivelor formulate atât de lichidatorul judiciar Expert cât și de pârâta ( 101-114 dosar fond) rezultă fără echivoc faptul că pârâta în calitate de administrator al "" B nu a încălcat nicio prevedere a art. 138 din Legea nr.85/2006 în baza căruia să i se atragă răspunderea, că la data intrării în faliment societatea nu avea nici o datorie față de creditori, cu excepția a "2D" B pentru suma de 400 lei ROL, concluzia inserată în lucrarea de specialitate fiind aceea că fostul administrator al "" B, pârâta nu are vreo culpă privind intrarea în insolvență a societății.
De asemenea, și în răspunsul la obiecțiunile ce vizau raportul de expertiză, formulate de lichidator, expertul a arătat că fostul administrator nu se face vinovat de starea de insolvență a societății, cu precizarea că prin retragerea sumelor reprezentând plata dividendelor către acționari și a capitalului social nu s-a produs vreun prejudiciu societății.
În considerarea faptului că nu s-a făcut dovada certă a legăturii de cauzalitate între faptele presupus a fi săvârșite de fostul administrator și încetarea plăților societății, respectiv ajungerea societății în stare de insolvență, cerință prev. de art. 998 - 999 Cod civil pentru antrenarea răspunderii civile delictuale,Curteaconstată că soluția atacată este legală, așa încât, în baza art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, va respinge recursul ca nefondat.
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de lichidatorul judiciar Expert - cu sediul în B,-, județul B,împotriva sentinței nr. 302 din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal(dosar nr-), în contradictoriu cu societatea debitoare intimată - "", cu sediul social în B,-, pârâtă fiind,-, -.22,. G, etaj 4,. 39, județul
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 noiembrie 2009.
Președinte, Judecători, Grefier,
Red.- -
Jud.fond:
Tehnodact./07.12.2009/2 ex.
Președinte:Surdu OanaJudecători:Surdu Oana, Grosu Cristinel, Rață Gabriela
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1963/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 690/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
