Practica judiciara insolventa. Decizia 314/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 314/2010
Ședința publică din 08 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINAȚELOR PUBLICE S, împotriva sentinței civile nr. 2552 din 02.11.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimații - SRL și - SRL prin administrator judiciar 2007, având ca obiect procedura insolvenței - contestație la tabelul preliminar.
La apelul nominal făcut în cauză nu s-a prezentat nimeni.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul este scutit de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 04.02.2010, s-a înregistrat la dosarul cauzei întâmpinare din partea debitoarei - SRL, prin administrator statutar, prin care s-a solicitat respingerea recursului și judecarea cauzei în lipsă.
Curtea, în urma deliberării, în baza înscrisurilor existente la dosar, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și o reține în pronunțare.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2552 pronunțată la data de 2 noiembrie 2009 de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, a fost admisă contestația formulată de debitorul - SRL împotriva tabelului preliminar al creanțelor și constată că creanța creditorului DGFP este de 65.784 lei și nu 332.165 lei.
A fost respinsă contestația formulată de debitorul - SRL împotriva tabelului preliminar al creanțelor privind pe creditorul - de Furnizare a Energiei Electrice, ˝ Furnizare Transilvania Nord SA - Agenția, constatând că creanța acestuia de 10.662 este corect calculată.
S-a dispus administratorului judiciar să refacă tabelul preliminar în sensul celor dispuse mai sus.
A fost obligată DGFP S la plata sumei de 10.500 lei către debitorul - SRL, cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că prin sentința civilă nr.1565/01.09.2008 a Tribunalului Sălajs -a deschis procedura generală a insolvenței debitorului - SRL, fiind desemnat administrator judiciar soc.prof. 2007 administrată de practician în insolvență .
Debitorul a contestat tabelul preliminar al creanțelor privind pe creditorul DGFP arătând în motivare că datoria față de bugetul consolidat al statului este cel mult de 29.478 lei stabilită prin expertiză extrajudiciară. Mai arată că societatea debitoare a achitat la bugetul de stat toate obligațiile scadente născute în mod legal în baza declarațiilor depuse pentru activitatea desfășurată.
Rapoartele fiscale din care rezultă datoria de 332.165 lei nu au la bază activitatea concretă desfășurată de societate, din contră, se încalcă dispozițiile imperative ale legii.
Debitorul a contestat și creanța creditorului - de Furnizare a Energiei Electrice ˝ Furnizare Transilvania Nord - Agenția Z în sumă de 10.662, 99 lei, arătând în motivare că energia electrică consumată a fost achitată, eventual s-au calculat pierderi de energie electrică, taxa radio - TV și penalități de întârziere.
Asupra contestațiilor instanța a reținut următoarele:
În temeiul art. 73 alin.3 din legea insolvenței nr.85/2006, cele două contestații au fost conexate.
Cu privire la creanța DGFP S au fost efectuate două expertize, una stabilind datoria față de bugetul consolidat al statului la suma de 114.964 lei iar cealaltă la suma de 65.784 lei.
S-a dispus efectuarea unei alte expertize de cei doi experți prin care s- concluzionat că obligația societății către bugetul consolidat al statului este de 65.784 lei, sens în care instanța a admis contestația față de
Contestația față de - de Furnizare a Energiei Electrice, ˝ Furnizare Transilvania Nord SA - Agenția a fost respinsă ca nefondată, debitoarea nu a produs nici o probă pentru diminuarea acesteia.
Creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice S a formulat recurs împotriva acestei soluții solicitând modificarea sentinței civile nr.2552/2.11.2009 în sensul înscrierii recurentei în tabelul definitiv consolidat al creanțelor privind pe debitoarea SRL cu suma de - lei cu consecința respingerii contestației formulată de debitoare.
Recurenta a învederat că diferența dintre cele două decizii de impunere și declarația de creanță depusă la Tribunalul Sălaj provine din declarațiile și deconturile depuse de debitoare fiind cuprinse în titlurile executorii și somații ce nu au fost contestate.
Instanța de fond nemotivat a primit concluziile celei de-a doua expertiză reținând că ar fi fost întocmită o nouă expertiză când în fapt a fost întocmită doar o notă comună a celor doi experți.
Raportul de expertiză fiscală a cuprins perioada până la data deschiderii procedurii insolvenței 01.09.2008 iar perioada cuprinsă în rapoartele de inspecție fiscală nr.2082/18.06.2007 și 2288/06.07.2008 a fost până la data de 31.12.2006 astfel că unele operațiuni care au fost apreciate ca fiind fictive și urmare a verificării încrucișate cu organele de control ale Direcția Generală a Finanțelor Publice B, au fost reținute ca fiind efectuate urmare a luării în considerare a unor date care nu au fost avute în vedere de către organele de control fiscal.
Referitor la impozitul pe profit recurenta a învederat că prin raportul de inspecție fiscală nr.2288/06.07.2007 a fosta stabilit impozit pe profit suplimentar în sumă de 71126 lei și majorări de întârziere în sumă de 11470 lei fiind omisă factura din luna august 2005 pentru livrarea unui număr de 600 capete ovine și s-a procedat la recalcularea stoicului de animale lipsă în gestiune stabilindu-se impozitul pe profit suplimentar aferent anului 2006 ca fiind de 61138 lei și majorări de întârziere de 9862 lei, evidențiind că și în această materie au fost prezentate două facturi care nu au fost întocmite anterior controlului întărind astfel concluziile organelor fiscale.
Debitoarea, prin administratorul statutar, prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului arătând că a înțeles să conteste cele două acte de control în conformitate cu prevederile art.205 pr. fiscală înregistrându-se dosare separate, a căror soluționare a fost suspendată subsecvent deschiderii procedurii insolvenței așa că nu se poate reține existența unei creanțe certe a creditoarei.
Obiectivul raportului de expertiză a fost acela de a stabili creanța datorată față de Direcția Generală a Finanțelor Publice S până la data deschiderii procedurii inclusiv astfel că afirmațiile recurentei din această perspectivă sunt nereale și gratuite.
Analizând recursul promovat în raport de motivele invocate în cuprinsul memoriului, Curtea reține următoarele:
Debitoarea SRL prin administrator statutar a formulat contestație la tabelul preliminar al creanțelor contestând înscrierea creditoarei Direcția Generală a Finanțelor Publice S cu suma de - lei arătând că aceasta a fost calculată eronat.
Contestatoarea învederează că a formulat împotriva celor două rapoarte de inspecție fiscală, în baza cărora a fost formulată declarația de creanță contestație care a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Sălaj sub nr- și - soluționarea acestora fiind suspendată subsecvent deschiderii procedurii insolvenței.
Prin raportul de expertiză fiscală judiciară întocmit în cauză s-a reținut că organul de control a procedat la inventarierea faptică a stocului de animale la data de 13.03.2007 rezultând o lipsă la inventar față de stocul determinat în baza situației privind intrările și ieșirile de animale în valoare de - lipsă pe care societatea nu o poate justifica, suma fiind considerată ca reprezentând o cheltuială nedeductibilă în baza art.21 alin.4 lit.c, impozitul pe profit suplimentar fiind stabilit în raport de această sumă pentru anul 2006 ca fiind de 71075 lei iar majorările de întârziere ca fiind de 11443 lei pentru anul 2005 fost stabilită o sumă de 51 lei ca impozit suplimentar pentru efectuarea unor cheltuieli cu materiale și construcții care nu sunt incorporate în lucrările de reparații efectuate de societate.
În baza ordinului nr.1753/2004 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de activ și pasiv s-a procedat la întocmirea inventarului reținându-se că în fapt au existat două momente în care stocul scriptic efectiv al efectivului de animale este zero iar cantitativ și valoric în contabilitate este înregistrat un sold în valoare de - lei aferent unei cantități de 29833,9 kg astfel că societatea trebuia să înregistreze în contabilitate lipsa din gestiune a acestei valori chiar dacă aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal dar ar fi avut ca efect reglarea stocului de animale înregistrat în contabilitate.
Prin neînregistrare nu a fost influențat rezultatul financiar astfel că nu se poate reține că au fost înregistrate cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit astfel că societatea nu datorează impozit pe profit ca urmare a lipsei la inventar atâta timp cât această lipsă nu a fost înregistrată ca fiind o cheltuială.
În declarația de creanță au fost înscrise suma de 115.653 lei reprezentând TVA și 69.066 lei reprezentând dobânzi al TVA reținându-se că sumele rezultă din activitatea desfășurată de societate iar în ceea ce privește suma de 88.171 lei reprezentând TVA de plată aceasta a fost stabilită prin raportul de inspecție fiscală parțială nr.2082/18.06.2007 reținându-se că societatea nu poate justifica lipsa stocului de animale în sumă de - lei iar în conformitate cu prevederile art.128 alin.4 lit. sunt asimilate livrărilor de bunuri efectuate cu plată bunurile constatate lipsă din gestiune.
Reconsiderând înscrisurile prezentate cu privire la vânzarea realizată în 8 și 9 martie 2007 reprezentând vânzarea a 1216 capete reținerile referitoare la lipsa în gestiune care a determinat aplicarea dispozițiilor art.128 alin.1 lit.b de către organele fiscale a fost apreciată ca fiind greșită reținându-se o astfel de lipsă din gestiune urmare a aprecierii ca fiind nereale a unor transferuri de bunuri, susțineri înlăturate de probatoriul administrat prin interpretarea înscrisurilor existente.
Analiza raporturilor derulate între debitoare și Transilvania SRL a condus la concluzia că au fost derulate raporturi acestea recunoscând tranzacțiile reciproce și procedând la stingerea datoriilor reciproce astfel că nerealitatea acestor operațiuni în raport de facturile fiscale prezentate și a celorlalte documente analizate nu poate fi reținută.
Judecătorul sindic în concluzie a apreciat în mod corect ca fiind întemeiată contestația formulată de debitoare împotriva tabelului preliminar al creanțelor realizând o corectă aplicare și interpretare a dispozițiilor legale incidente astfel că nefiind prezent motivul de recurs prev. de art.304 pct.9 pr.civ. va respinge recursul declarat de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice
Alegațiile recurentei vizând lipsa obligației referitoare la achitarea cheltuielilor de judecată pentru lipsa culpei procesuale în raport de împrejurarea că a procedat la analizarea documentelor puse la dispoziția organelor fiscale nu poate fi reținută în raport cu împrejurarea că atitudinea acesteia a determinat necesitatea administrării unei probațiuni costisitoare iar culpa a fost stabilită în raport de dispozițiile art.274 pr.civ. în mod corect astfel că și din această perspectivă recursul apare ca fiind nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S împotriva sentinței civile nr. 2552 din 02.11.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 8 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
5 ex./10.02.2010.
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu, Augusta Chichișan
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 155/2010. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 13/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
