Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 311/2010. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 311/2010
Ședința publică din 08 februarie 2010
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Mihaela Sărăcuț
JUDECĂTOR 2: Mirela Budiu
JUDECĂTOR 3: Augusta Chichișan
GREFIER:- -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea SC - SRL, împotriva sentinței civile nr. 2556 din 02.11.2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu cu intimata SC SRL, având ca obiect procedura insolvenței - contestație la deschiderea procedurii.
La apelul nominal făcut în cauză, la prima strigare s-a prezentat pentru recurentă domnul, în calitate de administrator, asistat de avocat și pentru intimată doamna, în calitate de administrator, asistată de avocat.
Procedura de citare legal îndeplinită.
Recursul este timbrat cu taxa judiciară de 19,5 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că în data de 25.01.2010, s-a înregistrat la dosarul cauzei o cerere din partea intimatei prin care s-a solicitat eliberarea unor copii după o serie de înscrisuri din dosarul de fond, cerere care a fost soluționată favorabil în data de 28.01.2010 ( 8 -9).
Reprezentantul intimatei a depus la dosarul cauzei întâmpinare, prin care s-a solicitat respingerea recursului la care a anexat o serie de înscrisuri în susținerea poziției procesuale ( 14 -28) din care un exemplar s-a comunicat cu reprezentantul recurentei.
Reprezentantul recurentei a depus la dosarul cauzei dovezile ce atestă achitarea taxelor de timbru datorate pentru recursul promovat în cauză ( 12) și a solicitat lăsarea cauzei la a doua strigare pentru lecturarea întâmpinării ce i-a fost comunicată azi.
Curtea, în urma deliberării, admite cererea formulată de reprezentantul recurentei, sens în care lasă cauza la a doua strigare, reținând că, azi i-a fost comunicată întâmpinarea.
La apelul nominal făcut în cauză, la a doua strigare s-a prezentat pentru recurentă domnul, în calitate de administrator, asistat de avocat și pentru intimată doamna, în calitate de administrator, asistată de avocat.
Reprezentanții părților au învederat instanței că, nu mai au de formulat alte cereri în probațiune, solicitând acordarea cuvântului pe fond.
Curtea, în urma deliberării, constată că, nu mai sunt de invocat excepții prealabile sau de formulat alte cereri în probațiune, apreciază că, prezenta cauză este în stare de judecată, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul reprezentanților părților în dezbateri judiciare asupra recursului declarat în cauză.
Reprezentantul recurentei a solicitat admiterea recursului așa cum a fost formulat, fără cheltuieli de judecată. Susține că, au o creanță peste limita prag, că debitoarea este în incapacitate de plată, instanța de fond a reținut numai apărările debitoarei și a respins cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
La solicitarea instanței de a preciza care este suma certă, lichidă și exigibilă pentru care se solicită deschiderea procedurii, reprezentantul recurentei a susținut că este vorba de 4 miliarde 800 și ceva de milioane, că nu poate preciza exact în acest moment, dar că se obligă ca până la închiderea dezbaterilor să depună în scris precizare în acest sens. A susținut că, o parte din materiale au fost recuperate conform procesului-verbal de compensare, că creditoarea a executat lucrări de fundare, s-a ridicat hala din schelet metalic, lucrările au fost însușite, recepția fiind semnată de soțul administratoarei, care în fața instanței de fond a fost suspus probei cu interogatoriul, prin care a recunoscut că, a fost de față la recepția lucrării și că, motivul pentru care nu s-a plătit lucrarea a fost acela că, debitoarea nu a primit creditul de la Bank, debitoarea fiind în incapacitate de plată pentru suma din litigiu.
Reprezentantul intimatei a solicitat respingerea recursului și menținerea ca fiind temeinică și legală a hotărârii instanței de fond, fără cheltuieli de judecată, starea de solvență a fost dovedită cu prisosință la fond prin depunerea de extrase de cont. Contractul de prestări servicii încheiat între părți poate fi izvorul unor creanțe care pot fi stabilite pe drept comun, având în vedere probațiunea complexă ce trebuie administrată, datorită faptului că, recurenta nu a respectat schițele date de beneficiar, nu a respectat termenele de execuție, creditoarea procedând la vânzarea halei, lucru dovedit cu înscrisurile depuse la dosar în probațiune. Nu s-a făcut plata pentru că, nu s-a făcut recepția lucrării, recepția a fost smulsă soțului administratoarei, care a fost luat cu mașina de pe stradă de către administratorul creditoarei și pus să semneze un înscris, iar ștampila fiind aplicată la o spălătorie a debitoarei.
În replică reprezentantul recurentei a susținut că, reprezentanții debitoarei aveau cunoștință de stadiul lucrărilor, societatea având sediu în aceeași localitate unde au fost executate lucrările.
CURTEA
Prin sentința civilă nr.2556 pronunțată la data de 2 noiembrie 2009 de Tribunalul Sălaj în dosarul nr-, a fost dmisă contestația formulată de debitorul SC SRL Șimleu - S și s-a constatat că acesta nu este în stare de insolvență.
A fost respinsă ca nefondată cererea creditorului SC - SRL pentru deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitorului SC SRL Șimleu
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut că SC - SRL a solicitat deschiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL Șimleu S arătând în motivare că are împotriva patrimoniului debitorului o creanță în cuantum de 632.205, 29 lei, certă, lichidă și exigibilă.
Creanța derivă din contractul de prestări serviciu nr.2/234 /01.09.2008, în temeiul căreia creditorul a efectuat și facturat contravaloarea lucrărilor, conform facturii nr.9/02.04.2009 - 161.974, 75 LEI ȘI NR.10/02.04.2009 - 470.230, 54 LEI.
Lucrările au fost recepționate, deci debitorul este obligat să efectueze plata facturilor.
Debitorul a contestat că ar fi în stare de insolvență motivând, în primul rând prin faptul că lucrările nu au fost executate sau executate necorespunzător, în al doilea rând prin faptul că societatea are fonduri bănești disponibile pentru plata creanțelor certe, lichid și exigibile.
Se mai arată că a fost reziliat contractul.
Părțile au încheiat un contract economic de prestări servicii prin care SC SRL Șimleu S s-a obligat să construiască hala agroalimentară în loc.Șimleu pe termene de executare, iar debitoarea SC SRL să plătească în total suma de 350.000 euro în mai multe faze de execuție: aprovizionare materiale, executări fundații - 90.000 euro, aprovizionare materiale pentru structura metalică - 90.000 euro, executarea structurii metalice - 90.000 euro și executare hală, finisare - 80.000 euro.
Serviciile prestate nu au fost recepționate, procesul - verbal de recepție nu a fost semnat de un reprezentant sau împuternicit al debitoarei, prin urmare nu produce efecte față de părți.
Calitatea lucrărilor este contestată, ceea ce presupune efectuarea unei expertize tehnice, deci derularea unui proces după normele de drept comun, pentru clarificarea raporturilor dintre părți privind gradul de executare al lucrărilor, contravaloarea acestora.
Față de probele de la dosar, facturile nefiind însușite, s-a constatat că creanța nu este certă, lichidă și exigibilă astfel că instanța a admis contestația și a respins ca nefondată cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs creditoarea Rezidențial SRL solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii cererii de declanșare a insolvenței debitorului, casarea sentinței recurate și trimiterea dosarului instanței competente în vederea rejudecării.
În motivare se arată că solicitat respingerea exceptiei lipsei calitatii procesuale active a subscrisei, pe motiv ca nu ar avea calitate de creditoare, nefiind incidenta in speta.
A precizat cu privire la calitatea de creditoare a creditoarei, ca acesta deriva din raporturile contractuale, nascute urmare a încheierii contractului economic de prestari servicii nr.2/01.09.2008, avand ca obiect executarea lucrarilor de ii civile, constand in HALA Simleu-S pentru pretul de 350.000 euro.
La cursul de schimb valutar de la acea data, de 3,5204 lei/euro, pretul convenit reprezinta 1.232.140 lei, din care debitoarea a platit suma infima de 30.000 lei.
In baza acestui contract, creditoarea a executat lucrari constand in fundatie si structura metalica Hala, in valoare totala de 632.205,29 lei, suma in care a fost inclusa contravaloarea tuturor materialelor de ie, procurate de creditoare de la diverse firme, precum si manopera, conform devizelor si situatiilor de lucrari comunicate debitoarei.
Mai mult, in conditiile in care beneficiara lucrarilor, SC SRL Simleu S, a receptionat toate aceste lucrari, prin, fara nici o obiectie, incheindu-se procesul verbal de receptie, la terminarea lucrarilor, nr. 6/29.09.2008, calitatea de creditoare, decurgand din raporturile contractuale circumscrise mai sus, nu poate fi pusa la indoiala. Dealtfel audiat de catre judecatorul sindic, acesta nu a negat semnarea acestei receptii invocand ca nu ar fi stiut ce semneaza.
este sotul asociatei si in aceasta calitate a fost prezent la toate fazele executarii lucrarii. Era in posesia stampilei societatii debitoare, dadea dispozitiile necesare privind calitatea lucrarilor ce erau necesar a fi efectuate, nepunandu-se niciodata problema ca nu ar fi fost in drept sa angajeze lucrari sa le receptioneze. Cu foarte multa usurinta a fost acceptata idea ca acesta nu ar fi reprezentat societatea sotiei sale.
De asemenea, nici exceptia inadmisibilitatii actiunii introductive intentata de creditoare, pentru declararea incapacitatii de plata, deschiderea procedurii de faliment si declaratie de creanta, nu opereaza in cauza dedusa judecatii, cata vreme creanta creditoarei fata de debitoare, este certa, lichida si exigibila. Astfel, existenta acesteia nu poate fi pusa la indoiala, din moment ce a executat lucrarile de ie, la care s-a obligat prin contractul de prestari servicii, incheiat cu debitoarea, act ce reprezinta manifestarea acordului de vointa al ambelor parti contractante.
Altfel spus, caracterul cert al creantei creditoarei, isi are izvorul din insasi indeplinirea obligatiilor contractuale, asumate de creditoare si executarea intocmai a lucrarilor, ce au facut obiectul contractului, cu titlu oneros si sinalagmatic, incheiat intre parti.
Un astfel de contract, generand de la data incheierii lui obligatii reciproce si interdependete, pe seama partilor contractante, este indiscutabil ca obligatiei asumate de creditoare, constand in efectuarea lucrarilor de construire a obiectivului ala, ii corespunde corelativ, obligatia de plata a lucrarilor, asumata de debitoare, obligatie ce subzista si in prezent in sarcina debitoarei.
Ca atare, nu se poate sustine ca dreptul de creanta, nascut din contractul de prestari servicii, nu este unul de natura certa.
De altfel, insasi debitoarea, in cuprinsul contestatiei formulate, recunoscand in mod expres faptul ca in speta, creanta poate fi cel mult lichida, deoarece catimea ei este determinabila, inseamna ca implicit a recunoscut si existenta ei, pentru ca daca o creanta este lichida, in mod sigur ca ea si exista, altfel nu ar fi determinata sau determinabila, daca nu ar exista.
In ce priveste caracterul exigibil al creantei in discutie, este de observat ca odata ce lucrarile angajate de creditoare au fost executate, fiind receptionate fara nici un fel de obiectie din partea beneficiarului, in data de 29.09.2008, este evident ca avem de-a face cu o creanta ajunsa la scadenta.
debitoarea in cuprinsul contestatiei, facand referire la un termen de 15 zile, de la intocmirea procesului verbal de receptie, este neindoielnic faptul ca la data imegistrarii actiunii introductive, respectiv in 06.07.2009, creanta creditoarei, era deja ajunsa la scadenta.
De altfel, ajungerea creantei la scadenta (chiar facand abstractie de procesul verbal de receptie, semnat si stampilat de asociatul ), rezulta cat se poate de clar si din clauza contractuala inserata la art.4 alin3. din contract, conform careia plata pretului se va executa in baza situatiilor de lucrari, prezentate de antreprenor si insusite de beneficiar. Avand in vedere ca creditoarea a comunicat debitoarei situatiile de lucrari detaliate in devizele privind Fundatia si Structura Hala, inca din data de 29.09.2008, situatii insusite tacit de catre debitoare, prin pozitia adoptata, respectiv nerestituirea acestora si mai ales necontestarea lor, in vreuna din formele pe care le crede a de cuviinta, toate aceste aspecte, converg spre conc1uza ca ajungerea la scadenta a creantei, este mai mult decat evidenta.
In realitate, criticile debitoarei, referitoare la cele trei atribute, analizate mai sus, ale creantei pretinse de creditoare, asa cu a sustinut si la instanta de fons, nu sunt decat simple pretexte menite sa impiedice, ori sa tergiverseze declansarea procedurii falimentului, deoarece de la bun inceput, debitoarea stia ca nu va putea plati contravaloarea lucrarilor, decat dintr-un credit, agreat initial de Bank, dar respins in final, in data de 22.10.2008, aspect ce rezulta din Rezolutia Parchetului de pe langa Judecatoria Simleu-
Aceasta a fost si motivul pentru care debitoarea, abia dupa aceasta data, nu a raspuns la nenumaratele somatii de plata ce i-au fost trimise de creditoare, nu a dat curs nici uneia dintre cele trei cereri de chemare la conciliere si a refuzat sa primeasca cele doua facturi, emise de creditoare.
Referitor la pretinsa reziliere a contractului, pentru neexecutare invocata de debitoare, in sensul nerespectarii termenilor de executie, ori a planurilor tehnice, invederaază ca acesta nu putea fi denuntat unilateral, asa cum sustine debitoarea, ci numai prin acordul de vointa al partilor, stiut fiind ca in virtutea principiului simetriei actelor juridice, consacrat de dispozitiile art.969 alin.2 Cod Civil, desfiintarea contractelor, trebuie sa imbrace exact aceleasi forme, ca si la incheierea acestora.
Mai mult, din perspectiva prevederilor art.l021 Cod Civil, in caz de neexecutare, contractul nu este desfiintat de drept, ci partea in privinta careia angajamentul nu s-a executat, poate alege, fie sa ceara in justitie executarea conventiei de catre cealaltaparte, cand este posibil, fie sa ceara desfiintarea lui, cu daune interese.
Ori, cata vreme debitoarea nu a cerut nicicand in justitie, desfiintarea contractului, acesta este pe deplin valabil, producandu-si efectele si in prezent, nu poate fi considerat reziliat, dupa bunul plac al debitoarei.
De altfel, debitoarea nu numai ca nu indica care anume termen, pe faze de lucru, nu a fost respectat, dar nici nu arata in ce a constat, la modul concret, nerespectarea planurilor tehnice. Cu toate ca la art.6 pct.4 din contract, s-a inserat clauza conform careia, prestatiile neexecutate, cat si cele executate necorespunzator, vor fi remediate in termen de 15 zile, de la intocmirea procesului verbal de constatare, pe cheltuiala antreprenorului, debitoarea nu a semnalat astfel de deficiente, in indeplinirea obligatiilor contractuale. In acest context, este cert ca debitoarea ar fi putut cere remedierea tuturor inconvenientelor, daca acestea ar fi existat efectiv, insa pozitia procesuala contradictorie adoptata de debitoare, sustinand pe de-o parte ca nu a receptionat lucrarile, iar pe de alta parte, ca acestea nu au fost executate corespunzator, afirmatii care se exclud reciproc, demonstreaza cu prisosinta ca unicul scop al debitoarei este de a impiedica declansarea procedurii falimentului.
Debitoarea SRL prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului ca nefundat cu consecința menținerii ca temeinică și legală a sentinței atacate.
Analizând recursul declarat prin prisma motivelor de recurs formulate Curtea reține următoarele:
Creditoarea Rezidențial - SRL prin cererea deschiderii procedurii insolvenței împotriva debitoarei SRL a învederat că deține o creanță certă, lichidă și exigibilă în valoare de 632.205,29 lei reprezentând contravaloarea serviciilor prestate debitoarei.
Motivarea cererii a fost realizată prin invocarea existenței contractului nr.2/234/1.09.2008 în baza căruia după încheierea procesului verbal de recepție la terminarea lucrărilor, a procedat la emiterea a două facturi fiscale în valoare de 161.974,75 lei și respectiv 470.230,54 lei, și apreciază că această creanță apare ca fiind certă, lichidă și exigibilă fiind întrunite condițiile art.31 din Legea nr.85/2006.
Notificată debitoarea a formulat contestație împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței solicitând respingerea cererii ca inadmisibilă raportat la inexistența unei creanțe certe lichide și exigibile și de asemenea a contestat starea de insolvență învederând că rulajul pe ultimele două luni anterioare introducerii cererii a fost de 5 miliarde lei.
Referitor la creanță pretinsă a învederat că factura prezentată nu este însușită de debitor, nu este exigibilă nefiind întocmit procesul verbal de recepție a lucrării astfel că nu a început să curgă termenul de 15 zile în care ar fi avut obligația de a achita eventual obligația și de asemenea nu este lichidă întrucât nu este nici măcar determinabilă cu atât mai puțin determinată.
Obiectul contestației formulate împotriva cererii de deschidere a procedurii insolvenței potrivit art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 îl constituie în principal contestarea împrejurării că debitoarea ar fi în stare de insolvență.
Introducerea cererii de deschidere a procedurii insolvenței de către o creditoare care deține împotriva patrimoniului debitorului o creanță certă lichidă și exigibilă care nu a fost achitată o perioadă de timp mai lungă de 30 de zile dă naștere prezumției de insolvență așa cum este aceasta definită de dispozițiile.3 pct.1 din Legea nr.85/2006.
Prezumția fiind însă una simplă poate fi răsturnată prin prezentarea unor înscrisuri care să dovedească că acesta este în măsură de a face plata datoriilor exigibile cu fondurile bănești disponibile împrejurare ca în cauză a fost confirmată prin înscrisurile prezentate judecătorului sindic.
Convenția invocată de către părți ca fiind izvor al obligațiilor deduse judecății cuprindea dispoziții referitoare la modalitatea de confirmare a îndeplinirii obligațiilor sinalagmatice precum și la momentul nașterii obligațiilor.
Înscrisurile prezentate în probațiune de către pretinsa creditoare nu pot fi calificate ca făcând proba unei creanțe certe, lichide și exigibile.
Aserțiunea recurentei potrivit căreia caracterul cert al creanței își are izvorul din însăși îndeplinirea obligațiilor contractuale nu poate fi primită întrucât fiind de vorba tocmai de un contract sinalagmatic această pretenție a îndeplinirii obligației de către cocontractant trebuie să aibă la bază executarea propriei obligații ori în cauză îndeplinirea obligațiilor în conformitate cu clauzele contractuale și în raport de părțile convenției invocate nu este realizată.
Pentru aceleași considerente s-a apreciat în mod corect lipsa caracterului exigibil al creanței având în vedere modalitatea convenită de părți pentru determinarea momentului în raport de care se calculează data scadenței obligației beneficiarului.
. "tacită" a unor situații de lucrări de către beneficiar nu poate echivala cu întocmirea procesului verbal asupra cărora părțile au convenit în modalitatea stabilită de ei și cu respectarea exigențelor stabilite de legile speciale.
Existența unor neînțelegeri cu privire la executarea integrală a obligațiilor părților din convenția invocată în justificarea declanșării demersului judiciar, care are ca scop executarea colectivă a creanțelor împotriva unei debitoare, confirmă că nu se poate reține existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, așa cum corect a reținut și judecătorul sindic care a aplicat riguros dispozițiile legale incidente în cauză astfel că nefiind prezent motivul de recurs prevăzut de art.304 pct.9 pr.civ. Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditoarea REZIDENTIAL - SRL împotriva sentinței civile nr. 2556 din 02.11.2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Sălaj pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 08 februarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
- -
Red./
4 ex./10.02.2010.
Președinte:Mihaela SărăcuțJudecători:Mihaela Sărăcuț, Mirela Budiu, Augusta Chichișan
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Contestatie faliment - procedura insolventei. Decizia 26/2010.... → |
|---|
