Practica judiciara insolventa. Decizia 396/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția Comercială
Decizia nr. 396/ Dosar nr-
Ședința publică din 20 august 2009
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: Carmen Bujan judecător
- - - - judecător
- - - - judecător
- - - - grefier
Pentru astăzi a fost amânată pronunțarea asupra recursului declarat de creditoarea mpotriva sentinței civile nr. 282/S din 26 iunie 2009, pronunțate de judecătorul - sindic în dosarul nr- al Tribunalului Covasna.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în ședința publică din 18 august 2009, conform celor consemnate în încheierea din acea zi, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Instanța, în temeiul art.260 alin.1 Cod procedură civilă, a amânat pronunțarea pentru 20 august 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința civilă nr. 282/S/26.06.2009 Tribunalul Covasna, prin JUDECĂTOR 2: Gabriel Ștefăniță l-sindic a admis contestația debitoarei - SRL și a respins cererea creditoarei pentru deschiderea procedurii insolvenței debitoarei.
În motivarea hotărârii se arată că raporturile comerciale dintre cele două părți au fost fundamentate pe contractul nr. 108 din 1.08.2006.
Conform procesului verbal încheiat de cele două părți la data de 20.06.2008, s-au lămurit obiecțiunile debitoarei la facturile emise de creditoare, printre care figurează și primele facturi enunțate în cererea introductivă, respectiv nr. 608 și 650. La respectiva dată s-a stabilit că din datoria existentă de 152.000 lei, urma să se compenseze suma de 35.700 lei, diferența de 116.300 lei urmând a fi achitată de debitoare.
În cererea sa, creditoarea nu a făcut vorbire despre ceea ce s-a întâmplat cu suma menționată, dacă s-a procedat la compensare și plată sau nu.
Deci, raportul datoriilor dintre părți nu a fost clarificat, susținerile creditoarei pe această linie nu au fost probate deplin și convingător. Pe de altă parte, încetarea de plăți a debitoarei a fost răsturnată de aceasta prin ultima sumă efectuată cu ordinul de plată nr. 75 din 29.12.2009.
Împotriva hotărârii a declarat recurs creditoarea invocând greșita aplicare a legii și interpretarea eronată a probelor, motivat de faptul că prin procesul verbal încheiat de părți, creanța exhibată are caracter cert, lichid și exigibil, ultima plată efectuată de debitoare fiind efectuată la 29.12.2008. Obținerea unui titlu executoriu nu este prevăzută ca o condiție de admisibilitate a cererii de deschidere a procedurii insolvenței, iar debitoarea nu a justificat că deține lichidități bănești suficiente pentru acoperirea datoriilor.
Analizând hotărârea recurată în raport cu motivele de recurs și actele dosarului, în baza art. 3041Cod procedură civilă se constată că recursul este fondat.
Prin procesul verbal încheiat de părți la 20.06.2008 debitoarea a recunoscut că datorează creditoarei suma de 116.300 lei reprezentând contravaloarea facturilor nr. 608/2007, 650/2007, 1/2008, 22/2008, 38/2008 și 41/2008. Prin ordinul de plată nr. 75/29.12.2008 debitoarea a achitat suma de 10.000 lei, rămânând un rest de plată de 106.300 lei, reprezentând creanța invocată de creditoare în cererea de deschidere a procedurii insolvenței.
În mod greșit instanța de fond a apreciat că raporturile dintre părți nu sunt clarificate, reținând că nu s-a dovedit dacă din datoria existentă s-a compensat sau nu suma de 152.000 lei. Din cuprinsul procesului verbal rezultă că datoria finală recunoscută de debitoare, de 116.300 lei nu cuprinde și suma de 152.000 lei, astfel încât nu are relevanță dacă această din urmă sumă a fost sau nu compensată. De asemenea, prin cererea introductivă, creditoarea a exhibat doar o creanță de 106.300 lei, deducând suma de 10.000 lei achitată de debitoare prin ordinul de plată nr. 75/2008, astfel încât, în mod eronat s-a reținut această plată în justificarea contestației debitoarei. În consecință, față de procesul verbal din 20.06.2008, rezultă că, creanța creditoarei îndeplinește condițiile prevăzute de art. 3 pct.6 și 12 din Legea nr. 85/2006, astfel încât hotărârea instanței de fond urmează a fi modificată.
Susținerile recurentei-creditoare sunt corecte și în ceea ce privește greșita condiționare impusă de instanța de fond cu privire la prezentarea unui titlu executoriu, în condițiile în care prevederile art. 3 din Legea nr. 85/2006 nu cuprind obligația de prezentare a unui titlu executoriu pentru promovarea acțiunii în deschiderea procedurii insolvenței.
Având în vedere că debitoarea nu a justificat cu documente contabile că dispune de lichidități bănești suficiente pentru acoperirea datoriilor exigibile și nu a răsturnat prezumția de incapacitate de plată, rezultă că în mod greșit i-a fost admisă contestația formulată.
Raportat la aceste considerente, în temeiul art. 312 alin.1 Cod procedură civilă, urmează a admite recursul, a modifica hotărârea instanței de fond în sensul respingerii contestației, admiterii cererii creditoarei și deschiderii procedurii insolvenței debitoarei -
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite recursul declarat de creditoarea împotriva sentinței civile nr. 282/S/26.06.2009, pronunțate de Tribunalul Covasna pe care o modifică în tot:
Respinge contestația debitoarei -
Admite cererea creditoarei și-n consecință:
Dispune deschiderea procedurii insolvenței debitoarei -
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 20.08.2009.
Președinte Judecător JUDECĂTOR 3: Codruța Vodă
- - - - - -
Grefier
- -
Red.CB/26.08.2009
Dact.MC/9.09.2009/ 4 ex.
Jud.sindic
Președinte:Carmen BujanJudecători:Carmen Bujan, Gabriel Ștefăniță, Codruța Vodă
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 371/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 621/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
