Practica judiciara insolventa. Decizia 404/2009. Curtea de Apel Tg Mures
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TÂRGU MUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
Decizie nr. 404/
Ședința publică din 30 Aprilie 2009
Completul compus din:
- Președinte
- Judecător
- Judecător
Grefier -
Pe rol judecarea recursului formulat de ""SRL, cu sediul în comuna, sat, nr.212, împotriva Sentinței civile nr. 2913 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
La apelul nominal răspunde pentru debitoarea recurentă avocat, cu delegație la dosar (15), lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a expus referatul cauzei, constatându-se că recursul este declarat în termen, motivat, potrivit disp.art.301, 303 Cod pr.civ. fiind achitată taxa judiciară de timbru în sumă de 20,00 lei prin chitanța aflată la fila 14 din dosar și timbru judiciar în valoare de 0,15 lei.
Instanța, verificând actele și lucrările dosarului constată că, societatea debitoare-recurentă ""SRL comuna este în lichidare judiciară și este reprezentată de lichidatorul judiciar. Pune în discuție excepția lipsei calității de reprezentant al fostului administrator al debitoarei care este în lichidare, aceasta putând fi reprezentată doar de lichidatorul judiciar. Societate debitoare nu a fost citată prin lichidatorul judiciar însă este procedură distinctă cu lichidatorul judiciar M
De asemenea, instanța, invocă și excepția lipsei de interes a societății debitoare în formularea cererii de recurs dedusă judecății.
Apărătorul ales al debitoarei ""SRL comuna învederează că a fost angajat la acest termen de judecată, după care solicită admiterea excepțiilor invocate.
CURTEA,
Prin sentința nr.2913 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr- s-a dmis cererea formulată de M C, în calitate de lichidator judiciar al debitoarei SC SRL privind atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei și a fost bligat administratorul debitoarei SC SRL, să plătească în contul de faliment al debitoarei suma de 18.051,46 lei reprezentând o parte din pasivul debitoarei.
Pentru a pronunța această hotărâre judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin încheierea civilă nr.114/28.01.2007 a Tribunalului Harghitas -a dispus începerea procedurii simplificate insolvenței împotriva debitoarei SC SRL, fiind în stare de insolvență, lichidator judiciar fiind desemnat M.
Valoarea totală a creanțelor declarate împotriva averii debitoarei este în sumă de 89.036 lei conform tabelul definitiv de creanțe.
Administratorul societății debitoare este potrivit Raportului privind cauzele și împrejurările care au generat insolvența societății debitoare, care asigurat conducerea societății din data de 02.10.1997 până la data deschiderii procedurii simplificate a insolvenței.
Potrivit aceluiași raport menționat mai sus, depus la dosarul cauzei de lichidatorul judiciar la data de 21.04.2008 principalele cauze care au condus la insolvență debitoarei sunt următoarele:
- absența bazei materiale, respectiv a grajdurilor proprii pentru creșterea în condiții rentabile a tineretului la îngrășat si pentru obținerea unei producții mari de lapte;
- absența bazei furajere, respectiv a terenurilor pentru asigurarea furajării la un preț avantajos;
- efectele negative ale fenomenelor naturale: inundații care au afectat zona - în luna august 2005, secetă, grindină, etc;
- creșterea prețurilor carburanților și a furajelor într-un ritm mult mai accelerat decât creșterea prețului la produsul finit(lapte și carne);
- importurile de produse alimentare de origine animală la prețuri de livrare cu mult sub nivelul celor obținute în țară:
- incapacitatea conducerii de a face față riscurilor într-o economie în tranziție și într-un mediu de afaceri concurențial și schimbător.
Judecătorul sindic a constatat în baza probatoriului administrat în cauză că administratorul debitoarei se află în culpă pentru ajungerea societății debitoare în stare de insolvență ca urmare a pasivității și neîndeplinirea obligațiilor care-i reveneau în calitate de administrator de drept al debitoarei, în baza dispozițiilor art.72 și 73 din Legea nr.31/1990 republicau
Art.144/2 din Legea nr.31/1990 republicată, prevede că administratorii sunt răspunzători pentru îndeplinirea tuturor obligațiilor potrivit prev.art.72 și 73 din aceeași lege.
Art.138 alin.l din Legea nr.85/2006 prevede că judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei persoana juridică, ajuns în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere sau de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitoarei prin una din faptele prev. la lit.a -
Practica judiciară și teoreticienii dreptului au ajuns la concluzia că expresia de "parte din pasiv" folosită de legiuitor în art.138 din Legea nr.85/2006 vizează mai puțin sau maximul pasivului, așa cum apare în tabelul definitiv de creanțe al debitoarei.
Judecătorul sindic a apreciat că în cauza dedusă judecății administratorul debitoarei se află în culpă pentru crearea prejudiciului în sumă de 18.051,46 lei, creat societății debitoare, reprezentând soldarea contului contabil 473 "decontări din operațiuni, în curs de clarificare" în luna iulie 2007 fără documente justificative, prin aceasta ascunzându-se o parte din activul debitoarei, prezumându-se utilizarea frauduloasă a acestei sume în interes personal sau în interesul unor terțe persoane, încălcându-se reglementările imperative ale Legii contabilității nr.82/1991 republicată.
Susținerile administratorului debitoarei potrivit cărora nu s-a realizat nici o deturnare de fonduri bănești ale societății debitoare și nu s-a ascuns o parte din activul societății prin operația contabilă efectuată, fiind nefondate nu au fost primite de judecătorul sindic.
Administratorul debitoarei dacă nu trata cu pasivitate recuperarea c/val. animalelor dispărute în sumă de 92.926,70 lei prevalându-se de clauzele contractuale din contractele încheiate la data de 21.05.2005 cu diferiți gospodari în administrarea cărora s-au predat animalele, nu ar fi existat o compensare nelegală a pierderii animalelor prin reevaluarea utilajelor agricole.
Este adevărat că prin Hotărârea AGA din 19.04.2004 s-a decis compensarea lipsei de animale din patrimoniul societății în valoare de 92.926,70 lei cu diferența valorică de 76.250 lei provenită din reevaluarea mijloacelor fixe, utilaje agricole, dar această compensare nu este susținută de nici o prevedere legală, iar diferența rezultată în urma compensării (în valoare de 16.676,70 lei) reprezintă lipsa în gestiune a animalelor care a fost înregistrată pe cheltuieli fără documente justificative.
Culpa pârâtului este evidentă în ceea ce privește compensarea nelegală, aceasta rezultând și ca urmare a faptului că Nota privind Hotărârea AGA din 19.04.2004 anexată la întâmpinarea formulată în cauză este întocmită și semnată de administratorul debitoarei, pârâtul în cauza dedusă judecății.
Având în vedere considerentele relevate mai sus, judecătorul sindic a apreciat că angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului debitoarei poate fi stabilită la nivelul unei părți din pasivul debitoarei în sumă de 18.051,46 lei, pentru faptele prev. de art.138 alin.l lit.e și d din Legea nr.85/2006.
Prejudiciul creat societății debitoare de administratorul debitoarei este cert și real în sumă de 18.051,46 lei reprezentând o parte din pasivul debitoarei.
de cauzalitate între faptele administratorului debitoarei și starea de insolvență a debitoarei este evidentă.
Pentru considerentele de mai sus, judecătorul sindic a constatat ca întemeiată cererea formulată de lichidatorul judiciar privind stabilirea răspunderii materiale a administratorului debitoarei în temeiul art.138 alin.l lit.e și d din Legea nr.85/2005, a fost admisă ca atare, și în consecință a fost obligat administratorul debitoarei să plătească în contul de faliment al debitoarei suma de 18.051,46 lei reprezentând o parte din pasivul debitoarei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs ""SRL - solicitând modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii de angajare a răspunderii materiale a administratorului societății.
În motivarea cererii de recurs se arată că judecătorul sindic a copiat în totalitate raportul privind cauzele și împrejurările care au generat starea ei de insolvență, fără să ia în considerare deconturile și operațiunile din luna iulie 2007 efectuate în baza hotărârii AGA din 14.04.2004. Se arată că administratorul societății a respectat și executat hotărârea AGA, procedând la compensarea prin reevaluarea mijloacelor fixe așa cum s-a prevăzut prin această hotărâre. La dosarul cauzei nu există nici o probă din care să rezulte că administratorul societății se face vinovat de însușirea unor bunuri ale societății, că animalele care s-au constatat a fi lipsă din gestiune le-ar fi folosit în interes personal.
În raport de obiectul acțiunii deduse judecății, cererea lichidatorului judiciar de angajare a răspunderii administratorului statutar, la termenul de judecată din 30.04.2009 instanța de control a pus în discuție excepția lipsei calității de reprezentant al fostului administrator al debitoarei care este în lichidare dar și excepția lipsei de interes a acestei societăți de a formula recurs.
Referitor la lipsa calității de reprezentant al administratorului statutar, instanța de control constată că prin încheierea nr.114/28.01.2008 s-a dispus începerea procedurii simplificate a insolvenței debitoarei SC SRL cu ridicarea dreptului de administrare a administratorului statutar. Practic dreptul de administrare a încetat de drept prin intrarea societății în faliment.
Cu privire la lipsa de interes a societății debitoare, instanța de control reține că răspunderea instituită prin prev. art.138 din lege îi privește pe membrii organelor de supraveghere sau de conducere precum și orice persoană care prin faptele sale limitativ prevăzute de lege au contribuit la ajungerea în insolvență a debitorului.
Această răspundere este menită să asigure acoperirea pasivului debitorului în situația în care aceasta nu satisface toate creanțele creditorilor, scopul angajării răspunderii fiind acela de a completa fondurile societății ce urmează a fi folosite pentru continuarea activității debitorului în caz de reorganizare fie pentru acoperirea pasivului debitorului, acțiunea în angajarea răspunderii fiind promovată de către lichidator atât în interesul societății debitoare cât și a creditorilor.
În condițiile în care cererea în angajarea răspunderii administratorului statutar îi profită societății debitoare instanța de control apreciază că ea nu justifică nici un interes în promovarea prezentului recurs. C care se poate considera lezat prin hotărârea pronunțată și care ar justifica un interes ar fi persoana împotriva căreia s-a dispus angajarea răspunderii.
Prin urmare, Curtea în baza disp.art.312 alin.1 pr.civ. rap. la art.316 din același cod, va respinge recursul și va menține soluția primei instanțe ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de ""SRL, cu sediul în comuna, sat, nr.212, împotriva Sentinței civile nr. 2913 din 16 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul Harghita în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30 Aprilie 2009.
PREȘEDINTE: Nemenționat | Judecător, | Judecător, |
Grefier, |
Red.
Tehn.
9.06.2009
2 exemplare
Jud.fond.
Președinte:NemenționatJudecători:Nemenționat
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 1400/2009. Curtea de... | Practica judiciara insolventa. Decizia 54/2010. Curtea de Apel... → |
|---|
