Practica judiciara insolventa. Decizia 554/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr.554/2009
Ședința publică din data de 10 februarie 2009
Completul este constituit din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Axente Irinel
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B- AVAS B împotriva sentinței civile nr. 3509/21.11.2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, în contradictoriu cu intimații: DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, SC, având ca obiect procedura insolvenței -închiderea procedurii.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea lichidatorului care solicită respingerea ca nefondat a recursului și menținerea sentinței atacate.
Curtea, în urma deliberării, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și îl lasă în pronunțare în baza actelor aflate la dosar.
CURTEA:
Prin sentința civilă nr. 3.509 din data de 21 octombrie 2008 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Maramureșs -a aprobat raportul final depus de lichidatorul judiciar la data de 27.05.2008, iar în temeiul art. 131 din Legea nr. 85/2006, s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoareii Târgu L, precum și radierea debitoarei din Registrul Comerțului.
În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006 s-a descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, iar în temeiul art. 135 din Legea 85/2006, s-a dispus notificarea sentinței debitorului, creditorilor, P, de pe lângă Tribunalul Maramureș, pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-au aprobat cheltuielile de lichidare în cuantum de 876 lei, din fondul de lichidare în favoarea lichidatorului.
Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic a reținut că prin sentința civilă nr. 817/1.09.2005 pronunțată în dosarul nr. 3.294/2005, nr. nou - al Tribunalului Maramureș, s-a dispus deschiderea procedurii prevăzută de Legea nr. 64/1995, republicată, față de societatea debitoare Târgu L, la cererea creditoarei
Prin aceeași sentință a fost numit, în calitate de administrator judiciar, d-nul.
Prin încheierea din 15.12.2005 a Tribunalului Maramureșs -a dispus intrarea în faliment a debitoarei, fiind numit lichidator d-nul.
În rapoartele de activitate depuse la dosar, lichidatorul judiciar, a arătat că singurul creditor este Moc reanță în cuantum de 194.047.041 lei (ROL) și întrucât contabilitatea debitoarei nu a fost condusă analitic pe fiecare mijloc fix precum și pe fiecare debitor și creditor, nu au putut fi identificate bunurile și creanțele înregistrate în evidența contabilă.
Administratorii statutari ai societății și, au fost obligați prin sentința civilă nr. 3.863/18.12.2007 a Tribunalului Maramureș să suporte cu averea proprie pasivul societății.
Prin raportul final, depus la data de 21.10.2008 și afișat la ușa tribunalului, lichidatorul a propus închiderea procedurii falimentului debitoarei, în temeiul dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Judecătorul sindic constatând că sunt îndeplinite condițiile dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, a admis raportul final și a dispus închiderea procedurii, conform dispozitivului sentinței.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs, în termenul legal, AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - S, solicitând admiterea recursului, casarea sentintei recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 5 și 9, art. 3041.pr.civ.
Recursul a fost motivat prin invocarea faptului că potrivitOUGnr. 95/2003 privind preluarea de către a unor creante bugetare în vederea încasării si virării lor la Fondul National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, s-a subrogat în toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurări de sănătate.
Astfel, arată recurenta, conform art. 2 din acelasi act normativ, AV. a încheiat cu Casa de Asigurări de Sănătate M, protocolul nr. 26/25.02.2004, având ca obiect transferul creantelor bugetare existente în evidentele contabile ale acesteia (inclusiv creanta față de ), iar itlurile de creanță aferente creantei bugetare preluate, potrivit art. 6 alin. 2 din nr.OUG 95/2003, constituie titluri executorii.
Recurenta a arătat că valoarea nominală a creanței sale este de 4.069.20 RON care reprezintă 1.240.38 USD (la cursul de 3.2798 RON de la data preluării), având în vedere dispozițiile art. 2 alin. 2 din nr.OUG 95/2003 modificată prin Legea nr. 557/18.12.2003, iar aceasta trebuie plătită conform ordinii de prioritate prev. de art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006.
În continuarea motivării recursului, recurenta a relevat că nici un act procedural nu a fost comunicat către, încălcându-se prev. art. 85 si urm. Cod proc.civilă, prin aceasta fiind lipsită de orice drept la apărare și neputând formula nici un fel de cerere în speta dedusă judecății, având în vedere faptul că a luat cunostință de prezentul dosar prin intermediul Buletinului Procedurii Insolventei, formulând la data de 27.10.2008 cerere de admitere a creantei nesolutionată până la prezentul recurs împotriva sentintei prin care în mod nelegal s-a dispus închiderea procedurii insolventei debitoare.
Având în vedere aceste aspecte, recurenta apreciază că a fost încălcat principiul contradictorialității si principiul dreptului la apărare, ntreaga procedură desfășurându-se fără a fi înstiintată de desfășurarea efectivă a procedurii insolventei, de eventualele distribuiri efectuate în cauză sau orice alte actiuni ale celorlalti creditori înscrisi la masa credală, desi are calitate de creditor față de falită.
Recurenta a criticat și faptul că ichidatorul judiciar nu a verificat decât superficial activitatea debitoarei, mai ales pentru faptul că, în ce priveste creanta, aceasta este o creanță de natura bugetară, înscrisă de si preluata prin protocolul nr. 25/2004 si, sub acest aspect, implicit nu a verificat cauzele concrete care au determinat nevirarea de către debitoare a contributiilor la Fondul National Unic de Asigurari Sociale și de Sănătate, raportat la obligatiile angajatorilor prevăzute de legislatia asigurărilor sociale de sănătate.
De asemenea, susține recurenta că judecătorul sindic nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozitiile art. 138 si urm. care au ca scop punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-si acopere creantele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce priveste judecarea acestora, cât si în ceea ce priveste probatiunea, legea instituind prezumtii de culpă si de cauzalitate între faptă si prejudiciu.
Recurenta a considerat sentinta instanței de fond ca nelegală și din perspectiva faptului că instanta de fond, investită cu o cerere de admitere a creantei, cerere neobservată de lichidatorul judiciar, nu s-a pronuntat asupra acesteia, astfel încât a fost prejudiciată prin această eroare.
Față de aceste considerente, recurenta solicită a se constata ca prematură închiderea proceduri, impunându-se continuarea procedurii de faliment, refacerea tabelului definitiv consolidat si includerea în tabelul creantelor cu suma de 4.069,20 RON.
Prin ntâmpinare, intimatul a solicitat respingerea ca nefondat a recursului formulat și menținerea în întregime a sentinței recurate.
A relevat intimatul că susținerile recurentei sunt nefondate, deoarece, la închiderea procedurii insolvenței debitoarei instanța de fond a avut în vedere prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006, în averea debitorului neexistând bunuri.
De asemenea, referitor la susținerile recurentei că cererea sa de admitere a creanței nu a fost avută în vedere de lichidator sau de către instanță, intimatul relevă că aceasta a fost formulată de la data de 27.10.2008, iar sentința recurată a fost pronunțată la data de 21.10.2008, deci este evident faptul că cererea recurentei nu a putut fi luată în considerare, deoarece procedura era încheiată la data la care a formulat cererea.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma dispozitiilor art. 304 indice 1. instanta de recurs retine urmatoarele:
Judecatorul sindic a facut o corecta aplicare si interpretare a normelor legale incidente si a pronuntat o solutie pe deplin legala si temeinica cu privire la cererea de inchidere a procedurii de insolventa care a fost deschisa fata de debitoarea SC prin sentinta civila nr. 817/1.09.2005, sub imperiul Legii 64/1995.
Prin sentinta de deschidere a procedurii de insolventa, a fost stabilit termenul de 13.10.2005 ca fiind termenul limita de declarare a creantelor. In conditiile in care actele contabile ale debitoarei nu au fost predate si nu au putut fi astfel identificati creditorii debitoarei, acestia au fost notificati prin publicitate in conditiile dispozitiilor procedurale in vigoare la data respectiva. Toate aceste aspecte reies din raportul lichidatorului judiciar aflat la dosarul primei instante (16-18). Pretinsa creditoare recurenta nu a depus declaratia de creanta in termenul stabilit prin sentinta de deschidere a procedurii.
Potrivit art. 103 alin. 1. neexercitarea oricarei cai de atac si neindeplinirea oricarui alt act de procedura in termenul legal atrage decaderea titularului dreptului, afara de cazul in care legea dispune altfel sau cand partea dovedeste ca a fost impiedicata printr-o imprejurare mai presus de vointa ei.
In cazul concret dedus judecatii, pretinsa creditoare nu a formulat o cerere de repunere in termenul de declarare a creantelor. Mai mult, declaratia de creanta a fost depusa la dosarul cauzei la data de 4.11.2008 ( 102) fiind depusa la Oficiul Postal la 28.10.2008, in conditiile in care judecatorul sindic a dispus inchiderea procedurii insolventei si s-a desesizat cu privire la orice masura legata de procedura derulata impotriva debitoarei la data de 21.10.2008 (data pronuntarii sentintei recurate) anterior expedierii declaratiei de creanta.
In consecinta, ulterior inchiderii procedurii lichidatorul juidiciar nu putea sa dispuna cu privire la declaratia de creanta tardiv declarata. Mai mult, depunerea unei declaratii de creanta ulterior inchiderii procedurii nu poate reprezenta un motiv de casare a sentintei de inchidere a procedurii de insolventa si in nici un caz nu poate reprezenta un motiv intemeiat pentru reluarea acestei proceduri, mai ales in conditiile in care recurenta este singura in culpa pentru nerespectarea termenului de declarare a creantelor stabilit prin hotararea judecatoreasca anterior enuntata.
Este eronata sustinerea recurentei conform careia judecatorul sindic a fost legal investit cu declaratia de creanta si trebuia sa se pronunte asupra ei. In realitate, asa cum am aratat, judecatorul sindic nu a fost legal investit cu cererea enuntata, deoarece declaratia de creanta a fost depusa la dosar ulterior inchiderii procedurii de insolventa.
Pentru toate aceste considerente, in baza art. 312 alin. 1. recursul declarat va fi respins ca neintemeiat si sentinta recurata va fi mentinuta ca fiind pe deplin legala si temeinica.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - împotriva sentinței civile nr. 3.509 din 21 noiembrie 2008, pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 10 februarie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./2 ex./
Jud.fond:.
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Axente Irinel
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 531/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 1/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
