Practica judiciara insolventa. Decizia 813/2009. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 813/2009

Ședința publică de la 28 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Olimpia Maria Stânga

JUDECĂTOR 2: Ioan Cibu

JUDECĂTOR 3: Gilica

Grefier

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE S împotriva Sentinței comerciale nr. 665/C din 28 aprilie 2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Sibiu în dosar nr-.

La apelul nominal, făcut în ședință publică, se constată lipsa părților.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Curtea, având în vedere actele dosarului și cererea recurentei privind aplicarea dispozițiilor art. 242 alin. 2.pr.civ, lasă cauza în pronunțare.

CURTEA,

Asupra recursului de față, constată:

Prin sentința comercială nr. 665/C/28.04.2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Sibiu -Secția Comercială și de contencios Administrativ, s-a respins cererea de deschidere procedurii simplificate a insolvenței formulată de creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S împotriva debitoarei SC SRL

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut următoarele:

Sub aspectul condițiilor prevăzute de lege în persoana debitorului a constatat că societatea este în lichidare, având ca asociați pe - și și în calitate de administrator social pe ( fila 23) iar în ceea ce privește starea firmei cu referire la fișa ORC că societatea nu a depus bilanțul anual pe anii 2004-2005.

Prin încheierea judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Sibiua fost desemnat în calitate de lichidator, practicianul în insolvență

La termenul din 10.02.2009, lichidatorul a fost citat cu mențiunea de a depune la dosarul cauzei rapoartele prevăzute de art. 253 alin.3 și 4 din Legea nr.31/1990 modificată, cuprinzând date despre actele și operațiunile de preluare a patrimoniului și de lichidare efectuate de la data desemnării ( fila 168).

Prin raportul întocmit la termenul din 03.03.2009, lichidatorul a arătat faptul că, potrivit informațiilor preluate de pe site-ul Ministerului Finanțelor, societatea și-a întrerupt activitatea din anul 2003 și nu a mai depus bilanțuri contabile din acel an. Ca atare, neavând alte informații despre societate nu a putut identifica bunuri sau creanțe de încasat și propune intrarea în procedura simplificată a insolvenței debitoarei.

In ceea ce privește analiza situației debitoarei s-a constatat că în cuprinsul raportului, lichidatorul s-a rezumat doar la o expunere a elementelor precizate de creditoarea DGFP S în prezenta cauză.

Din aceste documente privind pe debitoare s-a apreciat ca aceasta se încadrează în categoria comercianților-societăți comerciale care nu dețin nici un bun în patrimoniu, ale cărei acte constitutive, documente contabile nu pot fi găsite și al cărui administrator social nu a putut fi identificat, categorie prevăzute la art. 1 alin.2 lit.c) pct. 1-3 și lit.e) din legea insolvenței.

Cu privire la existența stării de insolvență s-a considerat necesar a se cerceta caracterul cert, lichid și exigibil al creanței în aplicarea art. 379 alin 3 și alin.4 cod proc. civ.și art. 1023 cod civ.ce țin de temeinicia cererii creditorului îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței, conform art. 3 alin.1 pct. 6 din legea insolvenței.

S-a arătat că la termenul de judecată din 09.12.2009 creditoarei i s-a pus în vedere, să facă dovada calității de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii simplificate față de debitoarea-societate dizolvată, solicitându-i-se în acest sens a depune la dosarul cauzei dovezi, în sensul prevăzut de art. 3 pct.7 și art. 31 alin.1 din lege, privind caracterul cert, lichid și exigibil al creanțelor bugetare, dovezi privind comunicarea creanțelor fiscale principale, declarații fiscale ale debitoarei sau decizii de impunere și a celor accesorii și a titlurilor executorii la domiciliul fiscal al acesteia.

Din examinarea titlurilor executorii depuse la dosarul cauzei, a tabelului centralizator a creanțelor fiscale principale și accesorii depus la filele 8-18, s-a constatat, în lipsă de dovezi contrarii că la baza titlurilor executorii au stat declarațiile fiscale ale debitorului contribuabil care se presupune că a depus aceste declarații începând cu data de 31.12.2003 -25.08.2006.

S-a reținut că aceste declarații fiscale (acte administrative asimilate celor definitive la art. 21 și art.23 cod proc. fiscală, prin efectul produs și care se în momentul în care, potrivit legii s-a constituit baza de impunere care le-a generat), enunțate de creditoare în cuprinsul titlurilor executorii depuse la dosarul cauzei au valoarea unor titluri de creanță.

Dar aceste declarați fiscale au și natura unor instrumente probatorii, respectiv de înscrisuri care constată faptul juridic generator al raportului de drept fiscal.

S-a motivat că în cauză nu s-au produs dovezi privind depunerea acestor declarații ale contribuabilului debitor (declarații care necontestat au valoarea unor recunoașteri in favoarea fiscului) care au stat la baza informării și documentării organelor de impunere asupra materiei impozabile și a dovezilor privind comunicarea deciziilor de impunere sau altor dovezi privind verificarea masei impozabile.

Adeverința de primire a somației nr. 1578/1.03.2007 și titlului executoriu nr. 15788 din aceeași dată depuse la filele 25-37, precum și tabelul privind publicarea pe internet a actelor administrative privind pe debitoarea și anume somația nr. -/1419, depusă la fila 40 s-a considerat că nu pot substitui obligația de dovadă a declarațiilor fiscale și a deciziilor de impunere pentru accesoriile creanțelor principale și a dovezii privind comunicarea acestora sau a dovezii privind respectare procedurii prevăzute de art. 83 alin.4 din Cod proc.fiscală, în situația neîndeplinirii obligației de depunere a declarațiilor prevăzute de lege.

Aceasta cu atât mai mult cu cât la motivarea în fapt a cererii introductive de instanță creditoare a invocat faptul că o parte a creanței a fost stinsă cu nr. -. Or, în lipsa dovezilor privind modul de stingere parțială a obligație fiscale și a modului în care s-a realizat imputația plăților asupra creanțelor fiscale principale și accesorii s-a arătat că nu se poate stabili întinderea exactă a creanței, de natură a permite o concluzie în sensul că actele de impunere întocmite reprezintă o garanție a dreptului contribuabilului.

În aceste circumstanțe, susținerea creditoarei cu privire la caracterul cert, lichid și exigibil al creanței nu a fost primită.

Așadar, judecătorul sindic obligat a cerceta în soluționarea cererii de deschidere a procedurii insolenței, conform atribuțiilor impuse de art. 11 alin.2 din legea insolvenței, caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, a concluzionat că în cauză creditoarea nu a făcut dovada calității de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii în conformitate cu prevederile art. 3 alin.1 pct. 6 din legea insolvenței.

Împotriva acestei sentințe, creditoarea Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului Sad eclarat recurs, în termen și motivat, solicitând să fie modificată în tot, în sensul trimiterii cauzei spre rejudecare sau să se dispună deschiderea procedurii simplificate a insolvenței debitoarei SC SRL

A motivat că debitoarea este dizolvată și are datorii la bugetul general consolidat al statului în sumă de 57.540 lei, ultima plată fiind făcută în 10.03.2004, că datoria este certă, fiind stabilită prin titluri de creanță - declarații și deconturi depuse de societate - ce au devenit titluri executorii, creanța fiind și lichidă și exigibilă, iar debitoarea nu a formulat contestație.

A mai arătat că a depus copia titlurilor executorii, a actelor de executare silită.

A invocat în drept dispozițiile art. 2701din Legea nr. 31/1990, art. 1 al. 2 lit. c, art. 3 al. 1 pct. 6, art. 12 al. 1, art. 31 și art. 66 din Legea nr. 85/2006, precum și art. 304 pct. 9, art. 312.pr.civ. și art. 44 din pr.fiscală.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, precum și sub toate aspectele, în aplicarea prevederilor art. 3041.pr.civ. se constată că recursul nu este fondat.

Sub un prim aspect, se constată că SC SRL se află în lichidare, având pe dl. G - numit în calitate de lichidator de către judecătorul delegat la ORC S încă din 2006 ( 172 raportul lichidatorului și 23 fișa ORC cu privire la debitoare).

Pe de altă parte, în mod corect a reținut judecătorul sindic că numita creditoare-recurentă nu a probat caracterul cert, lichid și exigibil al creanței, astfel că nu și-a dovedit calitatea de creditor îndreptățit să solicite deschiderea procedurii.

Din situația centralizatoare a creanței rezultă că titlurile executorii au fost întocmite în baza declarațiilor fiscale ale contribuabilului, pentru creanța principală, la care se adaugă accesoriile calculate prin deciziile emise în acest sens.

Declarațiile fiscale, ce au valoarea unor titluri de creanță, ce devin titluri executorii la scadență, nu există însă depuse la dosar, iar în ceea ce privește accesoriile nu există dovezile de comunicare a deciziilor emise.

În mod just a apreciat, ca atare, judecătorul sindic, că actele de executare silită atașate dosarului nu pot substitui lipsa actelor fiscale anterior enunțate.

Dispozițiile art. 66 din Legea nr. 85/2006 nu sunt incidente în speță, textul legal reglementând procedura verificării creanțelor cu care creditorii se înscriu la masa credală și excepțiile de la verificare în aceeași ipoteză și nu în faza deschiderii procedurii.

În consecință, cerințele cuprinse în dispozițiile art. 3 al. 1 pct. 6 din Legea nr. 85/2006 nefiind îndeplinite, în baza art. 312 al. 1.pr.civ. va fi respins recursul de față, cu consecința menținerii sentinței atacate, ca legală și temeinică.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE

Respinge recursul formulat de reclamanta Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului S, împotriva sentinței comerciale nr. 665/C/28.04.2009 pronunțată de Tribunalul Sibiu, în dosar nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 28.10.2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

-

Grefier,

Red.

Th.

Ex 5/07.12.2009

Jud fond MO

Președinte:Olimpia Maria Stânga
Judecători:Olimpia Maria Stânga, Ioan Cibu, Gilica

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Practica judiciara insolventa. Decizia 813/2009. Curtea de Apel Alba Iulia