Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1090/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date - 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1090/
Ședința publică din data de 05 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței civile nr. 1236/09.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - COM-CONSTRUCȚII SRL prin lichidator judiciar EXPERT, având ca obiect procedura insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 1236/09.06.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, Tribunalul Arad, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus închiderea procedurii insolvenței debitoarei - -Construcții SRL A și radierea acesteia din registrul comerțului; descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități; plata cheltuielilor de procedură avansate de lichidatorul judiciar Expert, în sumă de 17,60 lei, precum și plata onorariului acestuia în sumă de 3.500 lei, pentru toată perioada derulării procedurii insolvenței, din fondul unic de lichidare; precum și notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, administratorului special, Direcției Teritoriale a Finanțelor Publice, Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad pentru efectuarea mențiunii de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că la data de 23 februarie 2009, prin sentința comercială nr. 289, fost deschisă procedura simplificată prevăzută de legea insolvenței, față de debitoarea - -Construcții SRL, fiind desemnat lichidator judiciar Expert să administreze procedura insolvenței debitoarei.
Prin sentința de deschidere a procedurii insolvenței, judecătorul sindic a pus în sarcina fostului administrator al societății obligația de predare a documentelor prev. de art. 28 din Legea nr. 85/2006, obligație neîndeplinită de acesta.
În ciuda eforturilor depuse de lichidatorului judiciar nu au fost identificate bunuri sau alte resurse pentru a putea fi plătite datoriile societății.
S-a reținut că potrivit adresei emisă de Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad de la fila 99 dosar fond, societatea debitoare nu a mai depus la organele în drept situațiile fiscale aferente anului 2007, motiv pentru care nu a putut fi întocmit nici raportul asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus societatea la starea de insolvență decât în baza actelor publicate pe site-ul Ministrului de finanțe și ORC Din acest motiv nu au putut fi reținute de către lichidatorul judiciar nici incidența disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006 pentru atragerea răspunderii fostului administrator.
Judecătorul sindic a mai constatat că, în conformitate cu notelor de constatare de la filele 13-15 dosar fond, societatea debitoarea nu a desfășurat activitate la adresa declarată la ORC și că debitoarea nu deține bunuri în proprietate, iar conform adresei nr. 12824/43593/31.03.2009 emisă de Primăria mun. A reprezentată prin Primar - prin Direcția venituri, fila 157 dosar fond, debitoarea nu deține bunuri în proprietate.
De altfel, anterior formulării cererii de deschidere a procedurii insolvenței față de această debitoare, inspectorii fiscali ai creditoarei declanșatoare au constatat că societatea nu mai desfășoară activitate la sediul declarat la Registrul Comerțului, iar adresa unde trebuia să funcționeze punctul de lucru este fictivă( filele 13-15 dosar fond).
Față de lipsa totală a actelor și documentelor prevăzute de art. 28 din Legea insolvenței, precum și imposibilitatea identificării uneia dintre cauzele de atragere a răspunderii fostului administrator al societății debitoare, lichidatorul judiciar a pus în vedere creditorilor să avanseze sumele necesare continuării procedurii, însă creditorii nu au răspuns pozitiv acestei solicitări. Aceeași prevedere a fost pusă în discuție și de către judecătorul sindic, astfel cum rezultă din Încheierea dată în ședința publică din data de 04 mai 2009.
Ca urmare a imposibilității identificării de bunuri sau resurse necesare continuării procedurii și stingerii pasivului societății insolvente, lichidatorul judiciar a solicitat să se dispună închiderea procedurii, ca urmare neavansării de către creditori a sumelor necesare pentru acoperirea cheltuielilor de lichidare.
Judecătorul sindic a constatat că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art. 61 din lege, precum și faptul că din probele de la dosar rezultă că societatea nu deține bunuri valorificabile în patrimoniul său, că în urma verificărilor făcute pe portalul Curții de Apel Timișoara, s-a respins recursul formulat de societatea debitoare împotriva sentinței comerciale nr. 289/23 februarie 2009, privind deschiderea procedurii insolvenței, astfel că în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului din evidențele Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Arad.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului, sentinței recurate ca fiind netemeinică și nelegală și continuarea procedurii în conformitate cu Legea nr. 85/2006.
În motivarea recursului, s-a arătat că scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorul ui judiciar un ansamblu de măsuri și diligente în vederea îndeplinirii scopului propus al legii. Dacă în pofida tuturor acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, dacă din evidențele contabile rezultă că nu au rămas bunuri în inventar, dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic, închiderea procedurii, iar judecătorul sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii dacă se constată că nu există bunuri, ori în cazul de față, recurenta consideră că nu s-au depus toate diligentele în vederea identificării eventualelor bunuri ale debitoarei atâta timp cât împotriva fostului administrator al societății nu a fost făcută o acțiune de atragerea răspunderii conf. art. 138 din Legea nr. 85/2006.
S-a mai arătat că lichidatorul judiciar, în baza atribuțiilor legale, avea obligația să facă demersurile pentru identificarea de bunuri, că în acest sens se impuneau verificări la registrul de Carte Funciară de pe lângă Judecătorie, la Arhiva Electronică de Gajuri Mobiliare, la societățile bancare de pe raza municipiului A, bunuri personale ale peroanelor răspunzătoare de starea firmei. În conformitate cu prevederile art.5 din Legea nr.85/2006, organele care aplică procedura instituită de lege sunt judecătorul sindic, administratorul judiciar si lichidatorul, ei trebuie să asigure realizarea drepturilor participanților la procedură, iar în acest sens se impunea atragerea răspunderii fostului administrator pentru acoperirea unei părți de pasiv.
Recurenta a mai susținut faptul că raportul final si bilanțul de închidere, trebuiau să fie comunicate creditorilor, judecătorul sindic având obligația convocării adunării creditorilor în termen de 30 de zile de la afișarea raportului final (art. 129), pentru a da posibilitatea acestora de a formula obiecții la raport, neîndeplinirea acestei obligații fiind un motiv de casare a hotărârii de închidere a procedurii, așa cum rezultă si din doctrină.
De asemenea, creditoarea A consideră că nu sunt incidente prevederile art. 131 din Legea 85/2006, având în vedere că nu s-au depus toate diligentele în vederea identificării tuturor bunurilor mobile și imobile ale debitoarei, nu s-a atras răspunderea persoanelor care au provocat starea de insolvență conform art. 138 din Legea nr. 85/2006.
În drept, recurenta a invocat art. 3 (26), art. 5, art. 25 (a), art. 131, art. 138 din Legea nr. 85/2006, art. 304 Cod procedură civilă.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
Astfel, în cauză închiderea procedurii s-a realizat în baza art. 131 din Legea nr. 85/2006, potrivit căruia "în orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat".
Acesta a fost temeiul juridic care a stat la baza pronunțării sentinței recurate, fapt care rezultă și din motivarea judecătorului sindic.
Pe de altă parte, creditoarea critică în esență sentința recurată și pentru motivul că nu a fost atrasă răspunderea administratorului social al debitoarei și că nu a fost formulată o cerere în conformitate cu prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 de către lichidator, în vederea antrenării răspunderii organelor de conducere ale societății.
În ceea ce privește cererea creditoarei de a fi angajată răspunderea administratorului debitoarei, potrivit art. 138 al. 1 din Legea nr. 85/2006 aceasta se poate face ca regulă numai la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, care apreciază, din punct de vedere al oportunității, necesitatea formulării unei astfel de cereri.
Întrucât potrivit art. 138 al. 1 din Legea nr. 85/2006 "la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de insolvență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului", iar creditorii nu mai au potrivit actualei reglementări calitatea procesuală activă de a solicita aplicarea prevederilor art. 138 față de membrii organelor de conducere ai debitoarei, criticile recurentei legate de problema aplicării art. 138 din lege sunt nefondate, având în vedere și temeiul închiderii procedurii, respectiv art. 131 din Legea nr. 85/2006, creditoarea neoferindu-se să avanseze sumele corespunzătoare continuării procedurii, în condițiile în care s-a constatat că nu există bunuri în averea debitoarei.
Totodată, instanța nu poate impune practicianului în insolvență să formuleze o astfel de cerere sau vreo cerere de altă natură, controlul său fiind limitat la legalitatea măsurilor întreprinse, în procedură, în măsura sesizării conform legii.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul creditoarei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței comerciale nr. 1236/2009, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Arad.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 05.10.2009.
Presedinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /27.10.2009
Tehn. / 2 ex./28.10.2009
Instanța de fond - Tribunalul Arad
Judecător -
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|