Practica judiciara insolventa. Decizia 1088/2009. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA COMERCIALĂ
Operator date - 2928
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1088/
Ședința publică din data de 05 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Moțiu
JUDECĂTOR 2: Petruța Micu
JUDECĂTOR 3: Anca Buta
Grefier: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI A împotriva sentinței comerciale nr. 949/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în contradictoriu cu debitoarea intimată - SRL prin lichidator judiciar MANAGEMENT, având ca obiect închiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
După deschiderea dezbaterilor s-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat și constatând că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă conform art. 242 Cod procedură civilă, Curtea reține recursul spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința comercială nr. 949/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, Tribunalul Arad, în temeiul art. 131 din Legea privind procedura insolvenței, a dispus: închiderea procedurii insolvenței debitorului - - SRL, descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități; plata cheltuielilor de procedură avansate de administratorului judiciar Profesional Insolvency Management, în sumă de 239,64 lei, precum și a onorariului acestuia, în sumă de 2.000 lei, din fondul unic de lichidare.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că la data de 29 ianuarie 2009, prin sentința comercială nr. 115, fost deschisă procedura falimentului prevăzută de legea insolvenței, față de debitoarea - - SRL, fiind desemnat administrator judiciar Profesional Insolvency Management să administreze procedura insolvenței debitoarei.
Totodată, a constatat că la data de 23 martie 2009, prin decizia civilă nr. 476, s-a soluționat recursul formulat de recurenta - - SRL împotriva sentinței comerciale nr. 115/29 ianuarie 2009, în dosarul Curții de Apel Timișoara nr-, în sensul că s-a admis recursul declarat de recurentă, s-a modificat sentința recurată și s-a respins cererea formulată de creditoarea - SRL împotriva debitoarei, s-a respins cererea lichidatorului judiciar privind plata cheltuielilor avansate de acesta.
Văzând decizia Curții de Apel Timișoara, judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii și descărcarea administratorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități în temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006 modificată;
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, înregistrat pe rolul Curții de Apel Timișoara sub nr-, solicitând admiterea recursului și modificarea sentinței atacate, în sensul de a se dispune lichidatorului judiciar continuarea procedurii de insolvență până la recuperarea creanțelor debitoarei, cu motivarea că potrivit art. 2 din Legea nr. 85/2006, scopul declarat al legii este instituirea unei proceduri pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență, situație care impune lichidatorului judiciar un ansamblu de măsuri și diligențe pentru îndeplinirea scopului propus al legii. Dacă contrar acestor inițiative nu se pot identifica bunuri urmăribile care să acopere pasivul debitoarei, dacă din evidențele contabile rezultă că nu au rămas bunuri în inventar, precum și dacă se constată cu certitudine că nu sunt persoane cărora le poate fi imputată vina de a fi provocat starea de insolvență, abia atunci se poate propune judecătorului sindic închiderea procedurii, potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006.
Arată că pe parcursul perioadei scursă de la deschiderea și până la închiderea procedurii, lichidatorul judiciar nu a întreprins toate măsurile privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția stării de insolvență.
De asemenea, s-a menționat că potrivit art. 5 din Legea nr. 85/2006 "Organele care aplică procedura sunt: judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul.
(2) Organele prevăzute la alin. (1) trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de prezenta lege, precum și realizarea în condițiile legii a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni".
Conform art. 131 din Legea 85/2006: "În orice stadiu al procedurii prevăzute de prezenta lege, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul-sindic va putea da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat", iar potrivit art. 59 alin. 1: "Administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, în cazul procedurii simplificate, va întocmi și va supune judecătorului-sindic, în termenul stabilit de judecătorul-sindic, dar care nu va putea depăși 60 de zile de la desemnarea sa, un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă."
Astfel, recurenta A consideră că legea impune în mod imperativ întocmirea unui raport privind cauzele și împrejurările care au dus la apariția insolvenței debitoarei, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, fără a face diferență cu privire la existența sau inexistența bunurilor sau a lipsei contabilității debitoarei falite.
Recurenta consideră că trebuia analizată eventualitatea unor acțiuni oblice pentru recuperarea creanțelor, investigații privind bunurile personale ale foștilor administratori în vederea aplicării art. 138 din lege, apreciind că este imposibil de acceptat o soluție de închidere a procedurii, cât timp nu a fost respectată o dispoziție imperativă a legii, prin acest fapt ajungându-se în imposibilitatea realizării scopului declarat al legii enunțat în art. 2 din Legea 85/2006.
Se mai arată că potrivit doctrinei, răspunderea administratorului pentru ajungerea societății comerciale în insolvență este reglementată de dispozițiile referitoare la mandat, iar mandatul este cuprins în actul constitutiv al societății, astfel că lichidatorul judiciar, în considerarea retribuției primite, are datoria de a întocmi și depune un raport asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția insolvenței debitorului, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, și de a cere atragerea răspunderii materiale a foștilor administratori pentru lipsa lor de diligență în conducerea activității societății, atragerea răspunderii având eficiență doar înainte de închiderea procedurii.
În drept, recurenta a invocat art. 2, 5, 131 și 138 din Legea nr. 85/2006, art. 304 pct. 9 și 304 Cod procedură civilă.
Analizând recursul de față, prin prisma criticilor formulate de recurentă și din oficiu, raportat la dispozițiile art. 304 Cod procedură civilă, Curtea constată că acesta este nefondat, judecătorul sindic pronunțând o hotărâre temeinică și legală, conformă cu probele de la dosar.
În primul rând se constată că recurenta se află în eroare cu privire la temeiul legal al închiderii procedurii insolvenței, deoarece această procedură practic nu s-a derulat și nu a parcurs toate etapele prevăzute de Legea insolvenței nr. 85/2006, respectiv în cauză s-a formulat o cerere de declanșare a procedurii insolvenței debitoarei SRL A de către creditoarea - SRL B, iar judecătorul sindic al Tribunalului Arad prin sentința comercială nr. 115/29.01.2009 pronunțată în dosarul nr- a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei. Debitoarea a formulat recurs la această hotărâre, recurs care a fost admis prin decizia civilă nr. 476/23.03.2009 pronunțată în dosarul nr- al Curții de Apel Timișoara, reținându-se în motivarea acestei decizii că în speță creanța creditoarei nu este certă, lichidă și exigibilă, că această creanță a fost contestată de către debitoare și că între părți există raporturi comerciale complexe care țin de aprecierea respectării sau nu a unor obligații contractuale de către ambele părți, care nu pot fi analizate decât de către o instanță de drept comun și nu pe calea procedurii insolvenței.
Astfel fiind, ca urmare a admiterii recursului, constatându-se că în mod netemeinic și nelegal s-a admis cererea de declanșare a procedurii insolvenței debitoarei, s-a modificat sentința recurată și s-a respins cererea formulată de către creditoarea - SRL B împotriva debitoarei SRL
Ulterior, judecătorul sindic al Tribunalului Arad, învestit cu soluționarea cauzei, văzând dispozițiile Curții de Apel Timișoara cuprinse în decizia civilă nr. 476/23.03.2009 pronunțată în dosarul nr-, a dispus închiderea procedurii insolvenței și descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, precum și plata cheltuielilor de procedură către acesta, cheltuieli care fuseseră avansate până la acel moment.
Ca atare, în cauză nu s-a pus problema antrenării răspunderii personale patrimoniale a administratorilor debitoarei, identificării bunurilor aflate în patrimoniul acesteia sau a recuperării creanței declarate de către recurenta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, pentru motivul că în mod nelegal s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitoarei.
Așa fiind, constatând că nu există motive de casare sau modificare a sentinței recurate, în baza art. 312 Cod procedură civilă, Curtea va respinge ca nefondat recursul declarat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul formulat de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A împotriva sentinței comerciale nr. 949/18.05.2009, pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi, 05 octombrie 2009.
Presedinte, Judecător, Judecător
- - - - - -
Grefier,
- -
Red. /26.10.2009
Tehn. / 2 ex./27.10.2009
Instanța de fond - Tribunalul Arad
Judecător -
Președinte:Florin MoțiuJudecători:Florin Moțiu, Petruța Micu, Anca Buta
| ← Practica judiciara insolventa. Decizia 865/2009. Curtea de Apel... | Practica judiciara insolventa. Decizia 184/2009. Curtea de Apel... → |
|---|
