Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1529/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 1529/2008
Ședința publică de la 24 Iunie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
Pe rol judecarea recursurilor declarate de creditoarea DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI M împotriva sentinței comerciale nr. 385 din 20.02.2008 pronunțată în dosarul Tribunalului Comercial Cluj nr- și creditoarea BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA, SUCURSALA JUDEȚEANĂ împotriva încheierii nr. 1326 din 27.02.2007 pronunțată în dosarul Tribunalului Comercial Cluj nr-, privind și pe intimații: PRIMĂRIA T M, SC SA, SC ȘI VALORIFICARE ACTIVE SA, având ca obiect procedura insolvenței -contestatie la plan de distribuire nr. IV.
dezbaterilor, susținerile și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.06.29008, când pronunțarea hotărârii s-a amânat pentru termenul de azi, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 385 din 20 februarie 2008 pronunțată de judecătorul sindic în dosarul - al Tribunalului Comercial Cluj au fost respinse ca neîntemeiate contestațiile formulate de creditoarele BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ -SUCURSALA M, DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M și PRIMĂRIA T- la planul de distribuire.
Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reținut că, în dosar nr- al Tribunalului Comercial Clujs -a dispus deschiderea procedurii insolvenței împotriva debitoarei SC M SA, fiind numit lichidator judiciare M SPECIALISTS.
Prin raportul depus la dosar pentru termenul din data de 21 noiembrie lichidatorul judiciar a arătat că în perioada martie 2004-24 octombrie 2006 s-a încasat suma de 1.163.700,48 lei din care suma de 2.499,59 lei reprezintă dobândă bancară, 94.460,57 lei reprezintă încasări din recuperarea creanțelor, 1.066.260,32 lei reprezintă încasări din valorificarea materialelor aflate e stoc la data deschiderii procedurii și a vânzării mijloacelor fixe, alte încasări reprezentând chirii, prestări servicii în cuantum de 480 lei. De asemenea, în perioada aprilie 2002-31 octombrie 2006 s-a încasat din creanțe suma de 94.460,57 lei, din care prin bancă suma de 78.370,03 lei și prin casă suma de 16.090,54 lei.
Lichidatorul judiciar a arătat că a întocmit planul de distribuire a fondurilor obținute și a solicitat judecătorului sindic încuviințarea acestuia.
Împotriva acestui plan au formulat contestație, în temeiul art. 122 alin 3 din Legea nr. 85/2006, creditorii PRIMĂRIA T M, BCR SUCURSALA M și DGFP
Cu privire la contestația formulată de PRIMĂRIA TMj udecătorul sindic a reținut următoarele:
La data numirii sale în calitate de administrator judiciar, Mae fectuat un inventar al bunurilor din patrimoniul debitoarei SC M SA, fără a se constata existența vreunui mijloc de transport.
De asemenea, nici în evidențele contabile ale debitoarei nu au putut fi regăsite astfel de bunuri.
Tabelul definitiv de creanțe a fost întocmit respectându-se prevederile legale în vigoare la acea dată, respectiv art. 80 alin 2 din Legea nr. 64/1995, fără să se fi înregistrat vreo contestație din partea Primăriei Târgu-
La nici una din distribuirile anterioare, aceasta nu a înțeles să conteste modalitatea de repartizare a încasărilor și implicit a înscrierii sale în tabelul de creanțe.
În ce privește impozitul pe clădiri, imobilul situat în- a fost înstrăinat încă din 2003, depunându-se contractul de vânzare cumpărare la Primăria Târgu-
Conform titlului executoriu nr. 10250/9 martie 2004, emis de către Primăria Târgu-M, cu ordinul de plată nr. 78/30 aprilie 2004 fost achitată suma de 110.814.446 lei iar cu ordinul de plată nr. 79/30 aprilie 2004 fost achitată suma de 12.157.395 lei, în total 122.971.841 lei, obligații născute în procedură.
Cu privire la contestația creditoarei DGFP M judecătorul sindic a reținut următoarele:
lichidatorului judiciar a fost stabilită prin încheiere judecătorului sindic din 27 mai 2004, în procent de 10 % din încasări.
Prin decontul nr. 2778/29 octombrie 2007, lichidatorul judiciar a enumerat sumele încasate prin caseria debitoarei și prin contul bancar colector, în sumă de 1.420.821,41 lei, la care s-a aplicat procentul de 10 % anterior menționat, cu TVA aferent.
Compensarea sumei de 257.120,93 lei s-a făcut în baza încheierii dată în ședința camerei de consiliu din 29 iulie 2005, hotărâre executorie din momentul pronunțării.
În rapoartele trimestriale, începând de la data deschiderii procedurii, lichidatorul a evidențiat mișcările de sume din casierie și din contul bancar, însoțite de un centralizator care cuprinde gruparea veniturilor și plăților pe domenii de proveniență sau direcționarea plății.
Potrivit art. 121 alin 1 din Legea nr. 85/2006, cheltuielile procedurale includ cheltuielile cu taxe, timbre, cheltuielile aferente vânzării bunurilor, cheltuielile necesare conservării și administrării bunurilor, cheltuielile curente ale procedurii, plata renumerației personalului angajat.
Aceste cheltuieli au prioritate la plată iar lichidatorul judiciar a respectat întocmai această ordine de priorități, nefăcându-se dovada unor plăți preferențiale.
Cheltuielile enumerate de contestatoare pentru utilități vizează contractul de închiriere pentru sediul societății falite, neavând legătură cu renumerația lichidatorului.
În măsura în care nu s-a contestat închirierea propriu-zisă, eventualele obiecțiuni cu privire la cuantumul chiriei apar ca neavenite.
Cu privire la contestația BCR SUCURSALA M judecătorul sindic a reținut următoarele:
În decontul lichidatorului a fost evidențiat modul de încasare a sumelor în procedură iar rapoartele lunare conțin referiri la fiecare mișcare din casierie, cont bancar.
Compensarea este o operațiune juridică consacrată în mod expres de lege iar cuprinderea sa la "încasări" apare pe deplin justificată.
Compensarea sumei de 257.120,93 lei s-a făcut în baza unui titlu executoriu-hotărâre judecătorească astfel încât solicitarea readucerii ei în contul de lichidare apare ca nejustificate.
Cheltuielile enumerate de contestatoare pentru utilități vizează chiria aferentă unui raport juridic de locațiune, neavând nimic de-a face cu renumerația lichidatorului.
Împotriva acestei hotărâri au declarat recurs, creditorii DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR M și BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ-SUCURSALA M.
Prima recurentă solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, modificarea hotărârii atacate, dispunerea admiterii contestației DGFP M formulată împotriva planului de distribuire între creditori nr. 5, comunicat recurentei creditoare în data de 1 noiembrie 2007.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea consideră că atât sumele distribuite lichidatorului judiciar în cuantum de 201.962,77 lei, reprezentând 10 % din realizarea unor fonduri în sumă de 1.471.229,60 lei, în perioada de referință martie 2004-30 septembrie 2007, cât și operațiunea compensării până la concurența sumei de 257.120,93 lei, în favoarea creditorului chirografar SC INTERNAȚIONAL SRL, s-au făcut cu încălcarea dispozițiilor Legii nr. 85/2006 care reglementează procedura.
Legea nr. 85/2006 realizează a degrevare parțială a judecătorului sindic, precizează mai clar rolul creditorilor în administrarea procedurii, limitând atribuțiile judecătorului sindic doar pe controlul legalității și nu-i conferă atribuții de administrare a societății aflate î procedură.
Potrivit art. 23 din Legea nr. 85/20096 se stipulează că "nivelul renumerațiilor acestor persoane vor fi supuse aprobării comitetului creditorilor, cu excepția cazurilor în care va fi stabilit că acestea vor fi achitate din fondul constituit conform art. 4".
În realizarea scopului legii, administratorul/lichidatorul judiciar este numit, pentru a reprezenta, realiza și urmări, interesele tuturor creditorilor, deoarece, scopul întregii proceduri în sensul dispozițiilor art.2 din lege rămâne, în toate situațiile, același, plata datoriilor către creditori, în ordinea stabilită de lege fără privilegii.
Cea de-a doua recurentă BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ-SUCURSALA M solicită admiterea recursului, modificarea în totalitate a hotărârii atacate, dispunerea admiterii contestației la raportul și planul de distribuire nr.4 transmis de lichidator prin notificarea înregistrată la recurentă sub nr. 40904/29 septembrie 2006 și dispunere refacerii planului de distribuire.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea arată că, hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se sprijină, deoarece instanța de fond a respins contestația BCR -SUCURSALA M la raportul și planul de distribuire nr. 4 întocmite de lichidator, fără să procedeze la arătarea motivelor și a probelor pe care se întemeiază soluția pronunțată.
Judecătorul sindic nu a făcut decât o vagă referire la niște rapoarte ale lichidatorului, fără să procedeze la analizarea motivelor contestației și fără să aibă în vedere prevederile art. 21 alin 1 din Legea nr. 85/2006, ignorând natura străină unei proceduri de lichidare al acestor cheltuieli.
Analizând recursurile, prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de Apel constată următoarele:
Cu privire la recursul declarat de creditorul DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR M, Curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
În concret, această recurentă critică modul în care a fost stabilită renumerația lichidatorului judiciar precum și operațiunea de compensare a sumei de 257.120,93 lei. Cât privește prima critică adusă hotărârii judecătorului sindic Curtea reține că renumerația lichidatorului judiciar a fost stabilită prin încheierea judecătorului sindic din 27 mai 2004 în procent de 10 % din încasări. Drept urmare această procedură a falimentului debitoarei s-a derulat atât sub imperiul Legii nr. 64/1995 cât și sub imperiul legii insolvenței nr. 85/2006.
Din această perspectivă Curtea reține că renumerația lichidatorului judiciar a făcut obiectul analizei judecătorului sindic sub imperiul Legii nr. 64/1995 fiind întrunite la acea dată cerințele impuse de legea sus amintită așa încât s-a pronunțat încheierea din 27 mai 2004 care rămânând irevocabilă nu mai poate fi adusă în discuție la acest moment și în această etapă a procedurii ce vizează planul de distribuire parțială a sumelor existente în contul colector către creditorul debitoarei.
Invocarea în recurs de către creditori a dispozițiilor Legii nr. 85/2006 nu poate fi reținută în speță deoarece așa cum s-a arătat mai sus renumerația lichidatorului judiciar a fost stabilită încă din 27 mai 2004 sub imperiul dispozițiilor legii nr. 64/1995.
Cât privește cea de-a doua critică referitoare la compensarea sumei de 257.120,93 RON, Curtea reține că aceasta s-a făcut în baza încheierii judecătorului sindic din 29 iulie 2005, hotărâre executorie din momentul pronunțării.
Și această hotărâre a judecătorului sindic putea fi atacată cu recurs însă cum acest lucru nu s-a întâmplat repunerea în discuție a unor chestiuni asupra cărora există autoritate de lucru judecat nu mai poate fi reluată.
Față de toate considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă recursul declarat de creditorul DGFP M urmează a fi respins ca nefondat.
Cu privire la recursul creditorului BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ-SUCURSALA M, Curtea de Apel constată că este netimbrat.
În conformitate cu dispozițiile art.6 lit.c și raportat la art.11 din Legea nr.146/1997 s-a stabilit în sarcina recurentei obligația de a achita taxa judiciară de timbru in sumă de 19,5 RON, iar in conformitate cu art.1 din OG nr.32/1995 timbru judiciar in sumă de 0,15 RON.
În temeiul dispozițiilor art.20 alin.2 din Legea nr.146/1997 recurenta a fost înștiințată ca, în termen de 5 zile de la data comunicării înștiințării să achite în contul Consiliului local al mun.C N sumele datorate cu titlu de taxe de timbru, sub sancțiunea prevăzută de art.20 alin.3 din Legea nr.146/1997.
Prin art.1 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost statuat principiul potrivit căruia acțiunea și cererile introduse la instanța judecătorească sunt supuse taxelor judiciare de timbru prevăzute de acest act normativ.
Aceste taxe sunt datorate atât de persoanele fizice cât și de persoanele juridice și ele se plătesc anticipat.
Constatând că recursul nu a fost timbrat anticipat, că recurenta nu s-a conformat obligației de timbrare potrivit înștiințării transmise la 30 mai 2008 (15), că nu ne aflăm în prezența unei acțiuni sau persoane față de care operează scutirea legală de obligația timbrării, instanța de judecată urmează să dea eficiență dispozițiilor art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997, respectiv ale art.35 alin.5 din Normele metodologice de aplicare a acestui act normativ, precum și OG nr.32/1995 privind timbrul judiciar și să dispună anularea recursului ca netimbrat
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de creditorul DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M împotriva sentinței comerciale nr. 385/20.02.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj pe care o menține în întregime.
Anulează ca netimbrat recursul creditorului BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ SA - Sucursala M împotriva aceleiași hotărâri.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 24.06.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./0907.2008
Jud.fond.-
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț, Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
