Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 168/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 168
Ședința publică de la 24 Martie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu
JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 3: Cipriana Poiană
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe contestator și pe intimat B, intimat " UNIVERSAL " I, lichidator, intimat " " A, intimat ADM.. PU-ȘI, intimat.. A. PU-ȘI, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva deciziei numărul 953 din 24.09.2007, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă intimatul-creditor. B prin dl.cons.jr. G, lipsind:
- contestator -
- intimat CREDITOR - ADM.. PU-ȘI
- lichidator -
- intimat CREDITOR -.. A. PU-ȘI
- intimat CREDITOR - " "
- intimat DEBITOR - " UNIVERSAL "
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- contestația în anulare este la al 2-lea termen;
- contestatorul solicită judecarea pricinii în lipsă;
- prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 24.03.2008 s-a respins cererea de recuzare formulată de contestator împotriva unora dintre magistrații care compun completul de judecată căruia i-a revenit spre soluționare contestația în anulare, după care
Dl. cons.jr., la interpelarea instanței, precizează că nu mai are de formulat alte cereri.
Verificînd actele și lucrările dosarului, instanța constată în stare de judecată contestația în anulare formulată de împotriva deciziei nr. 953 din 24.09.2007 a Curții de APEL IAȘI și acordă cuvîntul la dezbateri.
Dl. cons. jr., pentru intimatul-creditor.S B, pune scurte concluzii de respingere a contestației.
Instanța declară închise dezbaterile și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Asupra contestației în anulare de față:
Prin cererea înregistrată sub nr- din 11.01.2008 la Curtea de APEL IAȘI, numitul, domiciliat în --, 65195, (Republica. Germania), cu domiciliul ales în România, Municipiul B,--A, împuternicit cu primirea corespondenței pe, în calitate de creditor gajist al debitorului falimentar " UNIVERSAL LD" I, formulează contestație în anulare a deciziei comerciale nr. 953/24.09.2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI, în dosar nr-.
În motivarea contestației în anulare se arată că instanța a respins recursul fără ca el să fi fost judecat în fond și art. 318 Cod procedură civilă, instanța a comis greșeli materiale și a omis să cerceteze și motivele de casare ale contestatorului.
admiterea contestației, casarea deciziei nr. 953 din 24 septembrie 2007 Curții de APEL IAȘI și reluarea judecății procedurii falimentului de la acțiunea contestatorului din 08 aprilie 2004 ce se află în dosarul nr. 282-2001-COM la Tribunalul Iași, respectiv dosarul nr. 1041/2006 la Curtea de APEL IAȘI, în vederea pronunțării unei hotărâri neviciate.
1. Dezlegarea dată este rezultatul unor greșeli materiale și formale ca:
1. nu a fost niciodată parte în procesele privind procedura falimentului debitorului " UNIVESAL LD" I, în România sunt câteva mii de persoane cu acest nume și în I câteva zeci de persoane cu același nume.
1. În proces a fost parte domiciliat în --, Germania cu domiciliul ales în România, în Municipiul B,--A, despre care nu se arată nimic în decizia contestată.
1. În citațiile din 22 iunie și 04 septembrie 2007 adresate contestatorului, este chemat în calitate de intimat în proces cu B (fără a se arăta care este obiectul procesului și nr. dosarului și la ce instanță), în calitate de recurent-creditor,pentru recurs în procedura insolvenței (care insolvență?, a cui insolvență?, cine conduce procesul insolvenței, nu se poate afla din citațiile amintite).
Mai mult prin citație este obligat să depună întâmpinare.
1. În citațiile mai sus amintite lipsește numele adevăratului intimat - debitor. Nu întotdeauna și în orice proces de recurs, debitorul-intimat este și intimatul-pârât???
Ca dovadă că, completul de judecată al Curții de APEL IAȘI, a constatat că dl este intimatul-pârât???, ceea ce se poate cu ușurință constata că nu este adevărat, acesta din urmă nu a făcut niciodată parte din procesele procedurii insolvenței.
1. În decizie nu este complet determinată reședința părților, localitățile, B, I, A, sau adresa dlui, care nici nu face parte din proces, undeva în Europa, nu ar fi suficiente, ca un executor judecătoresc să poată executa o hotărâre definitivă și executorie.
1.. Decizia nu poate fi opozabilă dlui, deoarece nu a făcut parte din proces, după cum a arătat mai sus.
1. Creditorii-reclamanți, "" A, Direcția Generală a Finanțelor Publice I, sunt numiți în mod greșit intimați-creditori și fără să se specifice care sunt reprezentanții acestora.
1. datele de identificare fiscale și profesionale ale lichidatorului juridic, ca reprezentant legal al intimatului-debitor.
1. Așadar din cele arătate la pct. 1a - 1h de mai sus decizia nu îndeplinește prevederile art. 261 alin. (2), pct. 2 din Codul d e procedură civilă.
2. Obiectul cererii de recurs, declarat de instanță nu este complet. Recursul comercial declarat/formulat de recurentul-creditor din B, împotriva sentinței comerciale nr. 226/S din 08 mai 2007, pronunțată de judecătorul-sindic, în care proces?, care este obiectul procesului? Și în care dosar se găsesc actele acestui proces?, care sunt părțile procesului?.
2. Nu se spune nimic despre susținerea reprezentantului debitorului-falit, lichidatorul juridic, în întâmpinarea obligatorie, care de altfel nici nu ne-a fost comunicată și pe baza căreia să fi avut loc dezbateri contradictorii cu creditorii.
2. Lipsește susținerea chiar și în prescurtare a creditorului-reclamant și delegat al Comitetului Creditorilor, care de altfel a făcut și întâmpinarea - recurs alături de recurentul-creditor din
a fost ignorat atât în calitatea falsă de intimat-pârât, cât și în calitatea de asemenea falsă de intimat-creditor. Doar în treacăt este amintit, că un oarecare ar fi trimis întâmpinarea și un număr de 14 înscrisuri.
2. Mai mult se afirmă,pe nedrept și fără jenă, că atât întâmpinarea-recurs cât și cele 14 înscrisuri ar fi fost aduse drept dovezi în combaterea recursului, când în realitate toate aceste dovezi sunt în susținerea recursului promovat de recurentul-creditor din
2. Prin această manevră abilă, judecătorii încearcă să mascheze realitatea faptelor și dovezilor supuse judecății și să manipuleze justițiabilii și orice alte persoane interesate care ar studia superficial decizia nr. 953 din 24 septembrie 2007.
2.. Din cele arătate la pct. 2a - 2e de mai sus reiese că decizia nu îndeplinește prevederile art. 261 alin. (2), pct. 3 Cod procedură civilă.
3. Decizia nu arată motivele de fapt și de drept necesare și suficiente care au format convingerea instanței, că trebuie să respingă recursul ca fiind neîntemeiat.
3. Analizând global numai motivele de recurs ale creditorului din B, fără a răspunde la fiecare motiv în parte, și neanalizând în nici un fel motivele de recurs ale contestatorului, se ajunge la o concluzie la fel de globală și greșită, că toate criticile și motivele de recurs sunt neîntemeiate.
3. Dacă instanța ar fi judecat recursul în fond, așa cum prevede art. 304 indice 1 al Codului d e procedură civilă, ar fi putut constata că recursul este întemeiat, și deci sentința comercială nr. 226/S din 08 mai 2007 Tribunalului Iași, judecător-sindic G în procedura insolvenței ce face obiectul dosarului nr. 282-2001-COM, trebuie casată în virtutea art. 304 pct. 9 Cod procedură civilă, cu trimitere spre rejudecare, după reîntregirea patrimoniului debitorului-falit și respectiv lichidarea și acoperirea pasivului față de creditori, de către lichidatorul juridic.
3. În lumina celor arătate la pct. 3a-3c de mai sus se poate constata că decizia nu îndeplinește prevederile art. 261 alin. (1) pct. 5 din Codul d e procedură civilă.
4. Mențiunea obligatorie din Dispozitivul deciziei comerciale nr. 953 din 24 septembrie 2007, că pronunțarea s-a făcut în ședința publică din 24 septembrie 2007, este neadevărată.
Cum se poate pronunța o hotărâre în ședința publică din 24 septembrie 2007 care a fost tehnoredactată la 02 octombrie și semnată de cei trei judecători probabil cel mai devreme la 03 sau 04 octombrie 2007, dacă se ține seama și de faptul că pentru unul dintre judecători care au luat parte la judecată, dar care la data semnării era în concediu de studii, a semnat președintele Curții de APEL IAȘI, în persoana doamnei?
4. Că mențiunea, pronunțarea s-a făcut în ședința publică din 24 septembrie 2007 este falsă și formală, reiese din însăși declarația instanței, care arată la pag. a 2-a, rândul 11 de sus că "Declarându-se închise dezbaterile (care dezbateri?, căci nu a vorbit decât consilierul juridic G, din partea recurentei B, lipsa fiind lichidatorul juridic care nu a trimis nici măcar întâmpinarea obligatorie la acțiunea de recurs), instanța rămâne în pronunțare". Deci pronunțarea nu s-a făcut în ședința publică din 24 septembrie 2007, mai mult se poate cu ușurință constata că, pronunțarea nu s-a făcut în nici o altă ședință publică.
4. Din cele arătate la pct. 4a și 4b reiese că decizia nu îndeplinește prevederile art. 261 alin. (1) pct. 8 Cod procedură civilă și ca urmare conform art. 105 alin. (2) Cod procedură civilă aceasta este nulă.
5. admiterea contestației în anulare și casarea deciziei nr. 953 din 24 septembrie 2007 și rejudecarea procesului procedurii insolenței/falimentului de la acțiunea contestatorului din 08 aprilie 2004, ce se află la dosarul nr. 282-2001-COM, Tribunalul Iași, judecător-sindic, G, până la reîntregirea patrimoniului debitorului insolvent, lichidarea acestuia și distribuirea sumelor obținute tuturor creditorilor debitorului " UNIVERSAL LD"
Numai după aceste operațiuni poate avea loc o examinare a închiderii procedurii insolvenței.
5. Să se constate că cererea contestatorului este întemeiată pe baza art. 304 indice 1 din Codul d e procedură civilă, ținând seama de faptul că prin decizia nr. 953 din 24 septembrie 2007, Curtea de APEL IAȘIa revenit asupra hotărârilor sale anterioare, exprimate prin deciziile din dosarele următoare:
- decizia nr. 709 din 13.12.2004, dosar nr. 6007/2004, cu privire la recursul contra sentinței civile nr. 39-bis din 06.04.2004, a Tribunalului Iași, judecător-sindic;
- decizia nr. 275 din 10.07.2006, dosar nr. 1041/2006, cu privire la recursul contra sentinței civile nr. 216-COM din 07.06.2005, a Tribunalului Iași, judecător-sindic;
- decizia nr. 308 din 05.03.2007, dosar nr-, cu privire la recursul contra sentinței civile nr. 140/COM din 19.04.2006, a Tribunalului Iași, judecător-sindic, toate aceste decizii privitoare la desfășurarea procedurii insolvenței debitorului " UNIVERSAL LD" I la Tribunalul Iași, judecător-sindic în dosarul nr. 282-2001-COM.
6. Având în vedere cele spuse mai sus se poate constata că, creditorii se află în situația juridică de la deschiderea procedurii insolvenței din data de 11 martie 2003, prin sentința civilă nr. 124-COM a Tribunalului Iași, judecător-sindic.
Se solicită să se constate că în conformitate cu prevederile art. 24 și art. 27 pct. 7 Cod procedură civilă următorii judecători ai Curții de APEL IAȘI:, -, G, - -, I și - - nu pot face parte din completul de judecată care va judeca contestația în anulare, cerută prin prezenta.
Motivul acestei recuzări,constă în faptul că susnumiții judecători au făcut parte din completele de judecată care au soluționat în recurs acțiunile ce au făcut obiectul dosarelor arătate la pct. 5-b din prezenta, respingând toate recursurile ca fiind nefondate sau neîntemeiate, fără a judeca în fond și fără a ține seama de susținerile și dovezile contestatorului. Deci, spunându-și părerile cu privire la pricina judecată, procedura insolvenței debitorului " UNIVERSAL LD" I, pot fi recuzați conform art. 27 pct. 7 Cod procedură civilă.
În drept se invocă dispozițiile art. 261, 317 alin. 2 și 318 Cod procedură civilă raportat la art. 105 alin. 2 și art. 106 Cod procedură civilă. În baza art. 242 alin. 2 Cod procedură civilă se solicită judecata în lipsă.
Se solicită ca instanța să admită contestația pentru motivul prevăzut de art. 317 alin. 2 Cod procedură civilă prin faptul că instanța de recurs a respins recursul fără ca el să fi fost judecat în fond și pentru motivul prevăzut de art. 318 Cod procedură civilă prin faptul că instanța de recurs a comis greșeli materiale și a omis să cerceteze și motivele de casare ale sale.
Se solicită reluarea judecății procedurii falimentului de la acțiunea formulată de contestator din 08.04.2004 ce se află în dosar nr. 282/COM/2001 la Tribunalul Iași, respectiv dosar nr. 1041/2006 la Curtea de APEL IAȘI, în vederea pronunțării unei hotărâri neviciate și obligarea intimatei la cheltuieli de judecată.
Prin decizia com. nr. 953/24.09.2007 pronunțată de Curtea de APEL IAȘIs -a decis:
Respinge recursul formulat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței comerciale nr. 226 S din 8 mai 2007 Tribunalului Iași - judecător sindic pe care o menține.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel a reținut că:
Analizând global motivele evocate în raport de dispozițiile legal incidente, se constată că recursul nu este întemeiat. Textele la care se face trimitere prevăd de principiu ipotezele care le au la îndemână creditorii pentru recuperarea creanțelor și activitățile pe care le desfășoară judecătorul sindic în acest scop, inclusiv cele vizând executarea silită.
Practica judiciară în materie la care se referă recurentul, evidențiază cazuri similare în materie, spețele fiind orientative de la caz la caz, neputându-se adopta soluții identice.
În contextul dat se conturează procedura de instituire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere al societăților falite, crearea unui drept de creanță față de aceștia, sumele recuperate și destinația lor prin distribuire de către lichidator, procedura de valorificare a bunurilor debitorului și de recuperare a creanțelor debitorului falit etc.
În speță, lichidatorul desemnat în cauză, corect și în spiritul legii a solicitat închiderea procedurii datorită lipsei bunurilor din averea debitorului, neavând ce să mai valorifice. Faptul că procedura a fost deschisă prin sentința nr. 124/COM/11.03.2003 iar aceasta s-a tot prelungit deoarece era necesar să se soluționeze mai multe cereri incidente cât și mai multe recursuri, continuarea ei se impunea a se stopa. Această soluție este motivată de faptul că prin continuare se majora nejustificat cuantumul sumelor utilizate din fondul de lichidare constituit, cum corect a reținut instanța de fond.
Prin consecință, răspunzând global aspectelor relevate în recurs, se constată că toate criticile sunt nefondate, urmând a fi respinse și a se menține soluția recurată ca fiind temeinică și legală.
Analizând motivele contestației în anulare și dosarul cauzei în recurs, Curtea de apel constată că aceasta este nefondată.
În motivarea acestei soluții, Curtea a reținut că nici unul din motivele invocate nu pot fi reținute ca fiind motive pentru a duce la anularea deciziei pronunțate de instanța de recurs - Curtea de Apel - așa cum sunt reținute expres și limitativ de către art. 317 și 318 Cod procedură civilă.
Contestatorul susține că decizia a cărei anulare o cere, este rezultatul unor greșeli materiale enumerându-le la pct. 1.a - 1. din motivele contestației și că nu au fost analizate motivele sale de recurs.
Curtea constată că nici unul din motivele invocate la pct. 1.a - 1.i din motivele contestației nu reprezintă greșeli materiale în sensul art. 318 teza I Cod procedură civilă, deoarece contestatorul în primul rând a avut calitatea de intimat - în recurs, a fost legal citat, având cunoștință de judecarea recursului formulat numai de către B și depunând în acest sens întâmpinarea susținând parțial recursul, această întâmpinare neavând și calitatea de recurs.
De asemenea contestatorul susține la pct. 3.b din motivele contestației în anulare, că nu a fost analizat și instanța de recurs nu a răspuns la toate motivele de recurs ale
În acest caz contestația în anulare apare ca lipsită de interes, deoarece intimatul (contestatorul în cauză) nu se poate plânge că instanța a omis să cerceteze un motiv de recurs, neavând un interes legitim și actual în acest sens ( B - Secția a III-a civilă decizia nr. 3002/2001 - ca practică judiciară).
Se reține și că în cadrul contestației în anulare se solicită la pct. 6.a, ca instanța să constate că în conformitate cu prevederile art. 24 și 27 pct. 7 Cod procedură civilă o serie de judecători ai Curții de APEL IAȘI nu pot face parte din completul de judecată ce vor judeca contestația în anulare, însă acest punct nu poate constitui o cerere de recuzare în condițiile legii, aceasta trebuind să fie făcută separat ca o cerere independentă, care se timbrează cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, având o procedură separată de judecare, nu în cadrul motivelor contestației în anulare.
În concluzie, Curtea va respinge contestația în anulare și va menține decizia Curții de APEL IAȘI.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge contestația în anulare formulată de, împotriva deciziei nr. 953/24.09.2007 a Curții de APEL IAȘI, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24.03.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Curtea de APEL IAȘI:,
- -,
17.04.2008
2 ex.-
Președinte:Camelia GheorghiuJudecători:Camelia Gheorghiu, Traian Șfabu, Cipriana Poiană
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
