Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1038/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA nr. operator 2928

SECȚIA COMERCIALĂ

DOSAR NR.-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1038/COM

Ședința publică din 1 octombrie 2009

Completul de judecată compus din:

PREȘEDINTE: Marian Bratiș

JUDECĂTOR 2: Magdalena Mălescu

JUDECĂTOR 3: Dorin Ilie

GREFIER:

S-a luat în examinare recursul declarat de către creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.266/JS/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr- în contradictoriu cu debitoarea intimată prin lichidator judiciar, pârât intimat, având ca obiect procedura insolvenței.

La apelul nominal făcut în ședință publică, nu se prezintă părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată că s-a depus prin serviciul registraturii concluzii scrise de către în calitate de lichidator judiciar al debitoarei intimate

Nemaifiind cereri formulate și excepții invocate se reține cauza spre soluționare.

CURTEA

Deliberând asupra recursului de față constată următoarele:

Prin sentința civilă nr.266/JS/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-, judecătorul sindic aprobă raportul final și situațiile financiare întocmite de lichidatorul, cu sediul social în T, Al., nr.7,.3, județ T, în temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, dispune închiderea procedurii insolvenței debitorului " " SRL M Nouă, cu sediul în M Nouă,-, județul C-S; dispune radierea debitorului din registrul comerțului de sub nr. J-.

În temeiul art.136 din Legea nr.85/2006, descarcă pe lichidatorul T, de orice îndatoriri și responsabilități.

În temeiul art.135 din Legea nr.85/2006, dispune notificarea prezentei sentințe Direcției Finanțelor Publice C-S, Oficiului Registrului Comerțului pentru efectuarea mențiunii de închidere a procedurii și de radiere, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că la data de 19 martie 2009 lichidatorul T desemnat să administreze procedura insolvenței debitorului " " SRL M Nouă, județul C-S a solicitat să se dispună închiderea procedurii ca urmare a lipsei bunurilor în averea debitorului,

Că procedura insolvenței - procedura simplificată - a fost deschisă prin sentința comercială nr.1248/JS/11.10.2002, în temeiul art.33 alin.6 din Legea nr.85/2006 raportat la art.2702 din Legea nr.31/1990 republicată fiind desemnat ca lichidator, că s-au întocmit și comunicat notificările în condițiile art.61 din Legea nr.85/2006, că la masa credală s-au înscris trei creditori, valoarea totală a creanțelor fiind 297.076 lei, că bunurile debitorului au fost valorificate prin licitație publică și s-au obținut 3.000 lei ce au fost încasați de lichidator cu titlu de onorariu și cheltuieli procedurale, că prin raportul final lichidatorul a motivat că nu sunt temeiuri pentru antrenarea răspunderii patrimoniale, analizând faptele prevăzute la art. 138 din Legea nr.85/2006, fapte ce nu au fost identificate în cauză, că în mod corect lichidatorul a solicitat închiderea procedurii insolvenței fără antrenarea răspunderii patrimoniale, că nu s-au formulat obiecțiuni la raportul final de lichidare,

În temeiul art.131 din Legea privind procedura insolvenței a dispus închiderea procedurii insolvenței și radierea debitorului

Împotriva sentinței civile nr.266/JS/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr- a formulat recurs creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului solicitând admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate și, pe cale de consecință, continuarea procedurii de lichidare a debitoarei până la recuperarea tuturor datoriilor pe care debitoarea le are de achitat creditorilor, cu motivarea că instanța de fond a admis solicitarea lichidatorului judiciar și, pe cale de consecință, a dispus închiderea procedurii de lichidare judiciară declanșată împotriva debitoarei.

În motivarea hotărârii pronunțate, instanța de fond a apreciat că măsura închiderii procedurii de lichidare se impune, întrucât în patrimoniul debitoarei nu sunt evidențiate bunuri valorificabile.

Astfel, lichidatorul judiciar a arătat că în patrimoniul debitoarei nu au fost evidențiate lunuri valorificabile, iar, în opinia sa, nu sunt elemente care sa susțină ideea că situația în care a ajuns debitoarea s-ar datora faptelor săvârșite de către foștii administratori.

Consideră că instanța de fond a pronunțat o hotărâre cu încălcarea dispozițiilor legale aplicabile în cauză, deoarece contextul de fapt reținut în cauză concură la concluzia că sunt întrunite condițiile pentru formularea cererii de chemare în judecată, având ca obiect atragerea răspunderii patrimoniale a persoanelor care au făcut parte din conducerea societății, pentru a atrage la masa credală sume suplimentare destinate acoperirii pasivului debitoarei, deoarece lichidatorul judiciar are datoria de a caută modalități de recuperare a patrimoniului pentru a putea plăti cât mai multe dintre creanțele pe care debitoarea le are către creditori.

Pornind de la creanța pe care debitoarea o datora CAS C-S, o aplicare a dispozițiilor art. 138 din Legea nr. 85/2005 reprezintă, de fapt, găsirea persoanei din conducerea debitoarei, vinovate de deturnarea sumelor oprite de la angajatul asigurat și folosite în alte scopuri decât cel prevăzut de lege, respectiv virarea sumelor reținute către CAS, o încălcare flagrantă și constantă dispozițiilor art. 94 din OUG nr. 150/2002 modificată, conform cărora utilizarea în alte scopuri sau nevirarea la fond a contribuției reținute de la asigurați constituie infracțiunea de deturnare de fonduri și se pedepsește conform prevederilor art. 3021din Codul penal (în prezent art. 454.pen.) și art. 280 din Codul Muncii.

Ca urmare a săvârșirii faptei de deturnare de fonduri, statul R, reprezentat în cauza de față de a suferit un prejudiciu "a cărui existență certă se stabilește prin constatarea de către judecătorul - sindic nu numai a faptului ca societatea a ajuns în încetare de plați ci și a împrejurării că obligațiile față de creditori nu pot fi plătite integral din averea debitorului."

Având în vedere contextul prezentat anterior, opinia recurentei este că lichidatorul judiciar nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art 138 și urm. din Legea 85/2006.

Este evident că aceste fapte trebuie privite în contextul stării de insolvență a debitoarei, ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte, debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că, probabil, a fost administrată cu rea-credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputându-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemâna creditorilor a unor proceduri speciale, prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atât în ceea ce privește judecarea acestora, cât și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

Lichidatorul nu este un executor judecătoresc care ar avea doar obligația de a vinde bunuri aflate în averea debitoarei (cum, din păcate mult prea adesea se confundă), ci atribuțiile sale sunt mult mai complexe. Nu întâmplător, în cadrul art. 25 din Legea nr. 85/2006, prima dintre atribuțiile lichidatorului constă în "examinarea activității debitorului în raport cu situația de fapt și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă", această analiză realizată de către un specialist, respectiv lichidatorul, constituind premisa declanșării unor potențiale acțiuni în baza art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de recurentă și din oficiu pentru cele de ordine publică, Curtea constată conform considerentelor ce se vor expune mai jos, că recursul declarat nu este fondat.

Singurele critici aduse de creditoare sentinței civile se referă la neantrenarea răspunderii patrimoniale a administratorilor societății debitoare, însă aceste critici nu pot fi primite. Aceasta întrucât acțiunea în răspundere reglementată de Legea nr. 85/2006 poate fi pornită numai de administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar conform art. 138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 sau, în cazurile prevăzute de alin.3 din aceeași lege, de comitetul creditorilor, iar nu de către oricare dintre creditorii care au înscrisă o creanță la masa credală.

Așadar, norma cuprinsă în art. 138 din legea insolvenței nu include printre titularii acțiunii în răspundere civilă și creditorii, fiind evident faptul că dacă în primă instanță creditoarea nu putea să ceară aplicarea dispozițiilor art. 138 din lege, și de altfel nici nu a formulat o astfel de cerere, cu atât mai mult ea nu poate solicita în recurs acest lucru. Deși nici unui creditor nu i se poate nega interesul de a solicita angajarea răspunderii personale a membrilor organelor de conducere ale debitoarei, aceasta nu înseamnă că un astfel de participant la procedură are și posibilitatea concretă de a cere aplicarea în mod direct a textului art. 138, fiindcă legiuitorul, în noua reglementare a înțeles să modifice condițiile în care creditorii - prin comitetul creditorilor, au dreptul să solicite judecătorului sindic o astfel de antrenare a răspunderii personale patrimoniale a persoanelor care au determinat sau au contribuit la starea de insolvență a debitoarei.

Cum în cauză practicianul nu a declarat recurs împotriva sentinței civile Curtea constată că recursul declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B nu poate fi primit, urmând a fi respins.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul creditoarei Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva sentinței civile nr.266/JS/30.04.2009, pronunțată de Tribunalul C S în dosarul nr-.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 1 octombrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

DR. - - DR. - - - -

GREFIER,

Red.19.10.2009

Tehnored 2 ex.19.10.2009

Instanță fond: Tribunalul C S

Jud.

Președinte:Marian Bratiș
Judecători:Marian Bratiș, Magdalena Mălescu, Dorin Ilie

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1038/2009. Curtea de Apel Timisoara