Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 17/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 17
Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 2: Radu Cremenițchi
Judecător I -
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B și pe intimat I, intimat BRD. I, intimat " " I, intimat " ROMTELECOM " I, intimat. I, intimat " " I, intimat I, intimat " - BANK " I, lichidator LICHIDATOR 2003. I, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva sentinței comerciale numărul 373/S din 02.10.2007 a Tribunalului Iași - judecător sindic.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, se prezintă recurentul-creditor. B reprezentat de dl.cons.jr. G; lichidatorul judiciar "Lichidator 2003" reprezentat de d-na ing., lipsind:
- intimat Creditor -.
- intimat Creditor - BRD.
- intimat Creditor -
- intimat Debitor -
- intimat Creditor - " "
- intimat Creditor - " - BANK "
- intimat Creditor - " "
- intimat Creditor - " ROMTELECOM "
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- recurs la prim termen, declarat și motivat în termen;
- prezența lichidatorului judiciar, prin reprezentantul-delegat, acoperă lipsa de procedură cu această parte care a formulat și depus la dosar întîmpinare, cu duplicat pentru recurentul-creditor necomunicat, după care
Instanța procedează la înmînarea duplicatului întîmpinării recurentului creditor.
Dl. cons.jr. depune la dosar delegația de reprezentare Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului și precizează, la interpelarea instanței, că nu solicită termen pentru a lua cunoștință de înscris, conținutul acestuia fiindu-i cunoscut prin lecturare mai înainte de a se deschide ședința. Alte cereri nu mai are de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvîntul la dezbateri.
Dl. cons.jr., pentru recurentul B, pune concluzii de admitere a recursului formulat de acest creditor așa cum a fost motivat și arată că, în conformitate cu prevederile Legii 85/2006, lichidatorul judiciar este descărcat de orice îndatoriri și obligații, creditorii fiind puși în imposibilitatea executării. Apreciază că se impune casarea sentinței comerciale nr. 373/S/02.10.2007 și trimiterea cauzei spre rejudecare.
D-na, reprezentantul-delegat al lichidatorului judiciar, solicită respingerea recursului ca nefondat. Creditorii pot pune în executare sentința comercială nr. 81 din 20.02.2007, prin care s-a reținut răspunderea administratorului social pentru pasivul neacoperit.
D-na ing. susține, în încheiere, că recursul de față este inadmisibil în condițiile în care B nu a formulat obiecțiuni față de propunerea lichidatorului pentru închiderea procedurii și radierea debitorului.
Instanța declară închise dezbaterile și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința comercială nr. 373/02.10.2007 a Tribunalului Iași, judecător sindic, s-a hotărât:
Admite cererea formulată de lichidatorul judiciar LICHIDATOR 2003 I și, în consecință:
În temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006,
Dispune închiderea procedurii falimentului debitorului " " cu sediul declarat în I, șos. -, km. 1 (în incinta "" ).
Dispune radierea debitorului din registrul comerțului și evidențele
În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006,
Descarcă pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul art. 135 din Legea nr. 85/2006,
Dispune notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor,Direcției Generale a Finanțelor Publice a jud. I și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
S-a reținut că prin decizia nr. 239/22.09.2000 a Curții de APEL IAȘIs -a deschis procedura reglementată de Legea nr. 64/1995 (act normativ atunci în vigoare) împotriva debitorului " ", procedură care a continuat sub forma falimentului conform sentinței civile nr. 84/COM/30.05.2002.
Tabelul creanțelor asupra averii debitorului cuprinde un număr de 9 creditori, valoarea însumată a creanțelor acestora fiind de 754.296,44 lei.
Bunurile identificate în averea debitorului au fost valorificate în cadrul procedurii, sumele astfel obținute fiind distribuite conform încheierii nr. 247/25.11.2003 și încheierii nr. 432/28.09.2005, fără a se reuși însă acoperirea în întregime a creanțelor înregistrate în obligațiilor debitorului.
Constatându-se că în patrimoniul debitorului nu mai există bunuri care să poată fi valorificate în scopul acoperirii integrale a creanțelor înregistrate în dosar, la data de 25.09.2060 s-a formulat propunere de închidere a procedurii și radiere a debitorului din registrul comerțului de către lichidatorul judiciar, propunere notificată părților fără a se formula obiecțiuni.
Totodată, lichidatorul judiciar a solicitat să se rețină răspunderea personală pentru pasivul debitorului a administratorului social, acțiune admisă prin sentința comercială nr. 81/20.02.2007, astfel încât creditorii pot proceda la punerea ei în executare în condițiile art. 142 din Legea nr. 85/2006.
În condițiile în care debitorul falit, după cum s-a constatat, nu mai deține alte bunuri sau elemente de patrimoniu care să asigure acoperirea integrală a creanțelor reclamate, se va dispune, pe temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele registrului comerțului și cele fiscale, cu descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități privind procedura.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B susținând că procedura de instituire a răspunderii patrimoniale a membrilor organelor de conducere ale faliților este parte componentă a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2006 (dovada și faptul că judecarea acestor cereri este de competența judecătorului sindic) și poate fi aplicată atât în cadrul fazei de reorganizare judiciară cât și în cadrul fazei de faliment.
Hotărârea prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului,se pronunță în raport cu debitorul, creând astfel un drept de creanță al acestuia față de membrii organelor sale de conducere pentru sumele cu care instanța i-a obligat și nu dă naștere unui drept de creanță al creditorilor față de persoanele sus-menționate.
Sumele recuperate în urma punerii în executare a hotărârilor pronunțate de judecătorul sindic prin care s-a instituit răspunderea membrilor organelor de conducere ale falitului sunt destinate, în caz de faliment (cum este situația de față), pentru acoperirea pasivului, fiind distribuite de lichidatorul judiciar, conform art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Întreaga procedură de valorificare a bunurilor debitorului, de recuperare a creanțelor falitului (cum este și cazul creanței pe care acesta le are față de foștii membri ai organelor sale de conducere) și de distribuire a sumelor obținute în cadrul acestei lichidări, este în sarcina lichidatorului judiciar.
În acest context legislativ, motivația instanței de fond prin care s-a dispus închiderea procedurii de faliment a debitorului " ", fără a dispune mai întâi punerea în executare de către lichidatorul judiciar a sentinței prin care a dispus atragerea răspunderii patrimoniale a administratorului falitei este nu numai greșită ci și nelegală, întrucât din analiza textelor de lege sus-menționate rezultă că executarea silită a membrilor organelor de conducere ale debitorilor aflați sub incidența Legii nr. 85/2006 pentru care s-a instituit răspunderea patrimonială conform dispozițiilor art. 138, se efectuează de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de lichidare judiciară, prin intermediul executorului judecătoresc.
Prin art. 142 alin. 1 în care se arată că "Executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin. 1 se efectuează de către executorul judecătoresc, conform Codului d e procedură civilă", legiuitorul nu a făcut decât să precizeze limitarea de competență pe care lichidatorul judiciar o are în valorificarea și recuperarea creanțelor (indiferent titlul din care rezultă și de natura obligației, inclusiv al creanțelor rezultate din hotărârile pronunțate de judecătorul sindic prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului) de la debitorii falitului și anume faptul că executarea silită a acestor creanțe nu se face de către lichidatorul judiciar (care de altfel nu are această competență) ci de către executorul judecătoresc, singurul îndrituit de lege să facă o astfel de procedură.
Aceasta nu înseamnă că, judecătorul sindic nu are obligația de a pune în vedere lichidatorului judiciar să execute titlurile de creanță (inclusiv cele rezultate din hotărârile pronunțate de judecătorul sindic prin care se instituie răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere ale falitului) și nu înseamnă că lichidatorul judiciar nu are obligația (rezultată din Legea nr. 85/2006) și dreptul procesual (în calitatea sa de reprezentant al falitei) să pună în executare silită titlurile de creanță pe care le are față de debitorii săi.
În acest context, din analiza gramaticală a dispozițiilor art. 142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 în care se arată că "După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile prezentei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat, pus la dispoziția sa de către lichidator", rezultă că acest text de lege poate fi interpretat în sensul că executarea silită trebuie începută de către lichidatorul judiciar în cadrul procedurii de insolvență prevăzute de Legea nr. 85/2006 (întrucât instituirea răspunderii persoanelor prevăzute de art. 138 alin. 1 și executarea silită a acestora se realizează atât în faza reorganizării judiciare cât și a falimentului) și că ar putea fi continuată după închiderea procedurii de faliment de creditori în cadrul procedurii de executare silită instrumentată de executorul judecătoresc.
În fapt, consideră că interpretarea corectă a acestui text de lege trebuie făcută numai în sensul că executarea silită a persoanelor prevăzute de art. 138 alin. 1 pentru care s-a instituit răspunderea patrimonială, trebuie efectuată de lichidatorul judecătoresc prin intermediul executorului judecătoresc numai în cadrul procedurii de faliment din următoarele considerente, deoarece art. 142 alin. 2 cuprinde dispoziții care nu pot fi puse în aplicare după închiderea procedurii de faliment.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 142 alin. 2 "După închiderea procedurii falimentului, sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc, în conformitate cu prevederile acestei legi, în temeiul tabelului definitiv consolidat, pus la dispoziția sa de către lichidator", situație care este imposibilă după închiderea procedurii de faliment întrucât potrivit dispozițiilor art. 136 din Legea nr. 85/2006 "Prin închiderea procedurii judecătorul sindic, administratorul sau lichidatorul și toate persoanele care i-au asistat, sunt descărcați de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați".
În acest context, este evident faptul că, dacă tabelul definitiv consolidat nu a fost pus la dispoziția executorului judecătoresc în timpul procedurii, odată cu începerea executării silite de către lichidator, după închiderea procedurii de faliment acest fapt nu este posibil (dat fiind faptul că nu se cunoaște la ce executor judecătoresc se va executa hotărârea, dată la care se execută - putând fi executată în termenul de prescripție și de către cine).
De asemenea, prin interpretarea art. 142 alin. 2 în sensul că executarea silită trebuie efectuată de creditori după închiderea procedurii, prin intermediul executorului judecătoresc și prin distribuirea sumelor obținute conform tabelului definitiv consolidat și dispozițiilor Legii nr. 85/2006 s-ar ajunge la situația de a se transforma executorul judecătoresc în lichidator judiciar, competență pe care acesta nu o poate avea.
Aceeași concluzie rezultă și din faptul că printr-o astfel de interpretare s-ar nesocoti Legea nr. 85/2006 care cuprinde dispoziții speciale privind judecarea contestațiilor la planurile de distribuire a sumelor obținute și a instanțelor abilitate să le judece (în cazul Legii nr. 85/2006 - judecătorul sindic din cadrul tribunalului d e la sediul debitorului iar în cazul Codului d e procedură civilă - instanța de executare, respectiv judecătoria).
De asemenea, țin să precizeze că sunt în cadrul unei proceduri concursuale, menită să acopere întreg pasivul debitoarei. În acest sens arată că modificările aduse de Legea nr. 85/2006 sunt în sensul promovării cererii de angajare a răspunderii patrimoniale de către administratorul/lichidatorul judiciar sau de către comitetul creditorilor, ca organ reprezentativ, tocmai pentru apărarea intereselor tuturor creditorilor înscriși la masa credală. Având în vedere aceste aspecte,atâta timp cât lichidatorul judiciar este în posesia unui titlu executor, acesta este obligat în îndeplinirea atribuțiilor sale legale, să-l pună în executare, tocmai pentru acoperirea pasivului debitoarei, procedura insolvenței profitând în mod echitabil tuturor creditorilor înscriși în tabelul creditorilor, conform ordinii de prioritate stabilită de art. 123 din Legea nr. 85/2006.
Analizând criticile în raport cu dispozițiile legale în materie, se constată că recursul nu este întemeiat.
Corect a reținut instanța de fond că debitorul " " I are de achitat creanțe care însumează suma de 754.296,44 lei.
Bunurile găsite în averea debitorului, au fost valorificate în cadrul procedurii, distribuindu-se sumele conform încheierilor nr. 247/25.11.2003 și nr. 432/28.09.2005, dar că nu s-a acoperit în întregime creanțele.
Nefiind alte bunuri care să poată fi valorificate pentru a acoperi în totalitate creanțele, s-a făcut propunerea de închidere a procedurii și radierea debitorului din, aceasta fiind notificator părților implicate.
Lichidatorul a mai solicitat să fie atrasă răspunderea persoanelor pentru pasivul debitorului a administratorului care s-a admis prin sentința comercială nr. 81/20.02.2007. În aceste condiții se poate recurge la punerea în executare, conform art. 142 din Legea nr. 85/2006. În aceste condiții corect s-a dispus în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele, descărcându-se lichidatorul judiciar de orice îndatorire.
În condițiile date, susținerea recurentului că potrivit art. 142 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, după închiderea procedurii falimentului sumele rezultate din executarea silită vor fi repartizate de executorul judecătoresc conform acestei legi în baza tabelului definitiv consolidat pus la dispoziția sa de către lichidator, situație imposibilă după închiderea procedurii de faliment nu impietează asupra soluției recurate.
Aceasta deoarece până la închiderea procedurii s-au făcut toate demersurile pentru satisfacerea intereselor creditorilor înscriși în tabelul definitiv consolidat. Au fost epuizate toate căile legale pentru ca din bunurile existente în patrimoniul debitorului, astfel cum au fost valorificate, să se achite creanțele creditorilor. Mai mult decât atât, în acest scop prin sentința comercială nr. 81/20.02.2007, s-a atras răspunderea personală a organelor de conducere, încât, în cauză s-a făcut tot ceea ce era posibil pentru recuperarea creanțelor.
Pe cale de consecință, văzând că toate motivele invocate sunt neîntemeiate, se va respinge recursul și va fi menținută sentința instanței de fond ca temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursul formulat de B împotriva sentinței nr. 373 din 02.10.2007 a Tribunalului Iași, judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 14.01.2008.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Iulia Miler
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași - judecător sindic:
22.01.2008
2 ex.-
Președinte:Traian ȘfabuJudecători:Traian Șfabu, Radu Cremenițchi, Iulia Miler
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
