Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 19/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 19

Ședința publică de la 14 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Traian Șfabu

JUDECĂTOR 2: Radu Cremenițchi

Judecător I -

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - și pe intimat " " - FILIALA I, lichidator " COMPANIA LICHIDATORI ", intimat I, intimat ". " I, intimat I, intimat - SUC. I, intimat I, intimat " " I, intimat R-. I, intimat " " B, intimat " ", intimat " ", intimat I, intimat " INTERNATIONAL " B, intimat " " I, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva sentinței comerciale numărul 374/S din 02.10.2007 a Tribunalului Iași - judecător sindic.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul-creditor, B, reprezentat de dl. cons.jr. G, lipsind:

- lichidator - " COMPANIA LICHIDATORI "

- intimat Creditor -

- intimat Creditor -

- intimat Creditor -

- intimat Creditor -

- intimat Creditor - R-.

- intimat Creditor - " INTERNATIONAL "

- intimat Creditor - " "

- intimat Creditor - " "

- intimat Creditor - " "

- intimat Creditor - " "

- intimat Debitor - " " - FILIALA

- intimat Creditor - ". "

- intimat Creditor - " "

- intimat Creditor - - SUC.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

- recurs la prim termen, declarat și motivat în termen; recurent scutit de plata taxelor de timbru;

- lichidatorul judiciar desemnat debitorului - Filiala Iaf ormulat și depus la dosar întîmpinare, cu duplicate comunicate părților, după care

Dl. cons.jr. precizează, la interpelarea instanței, că nu mai are de formulat alte cereri.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvîntul la dezbateri.

Dl. cons. jr. solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea hotărîrii potrivit dispozițiilor art. 312 alin. (3) Cod procedură civilă. Instanța a închis prematur procedura instituită de Legea nr. 85/2006 și nu a soluționat cererea formulată de Autoritatea pentru valorificarea Activelor Statului.

Instanța declară închise dezbaterile și rămîne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

INSTANȚA

Asupra recursului comercial d e față;

Prin sentința comercială nr. 374/S/2.10.2007, pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic s- admis cererea formulată de lichidatorul judiciar Compania Lichidatori I și, în consecință:

În temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006,

Dispune închiderea procedurii falimentului debitorului - Filiala I, cu sediul în I, Complex -.

Dispune radierea debitorului din registrul comerțului și evidențele

În temeiul art. 136 din Legea nr. 85/2006,

Descarcă pe lichidatorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități.

În temeiul art. 135 din Legea nr. 85/2006,

Dispune notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor publice a județului I și Oficiului Registrului Comerțului de pe lîngă Tribunalul Iași pentru efectuarea mențiunilor de închidere a procedurii și de radiere prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că tabelul creanțelor asupra averii debitorului cuprinde un număr de 14 creditori.

Bunurile identificate în averea debitorului au fost valorificate în cadrul procedurii, sumele astfel obținute fiind distribuite conform încheierii nr. 148/10.05.2006, fără a se reuși însă acoperirea în întregime a creanțelor înregistrate în obligațiilor debitorului.

Constatîndu-se că în patrimoniul debitorului nu mai există bunuri care să poată fi valorificate în scopul acoperirii integrale a creanțelor înregistrate în dosar, la data de 08.05.2007 lichidatorul judiciar a formulat propunerea de închidere a procedurii și radiere a debitorului din registrul comerțului.

Propunerea formulată a fost notificată părților fără a se formula obiecțiuni, însă creditorul INTERNATIONAL Baî nțeles să recurgă în cauză la promovarea unei cereri întemeiată pe prevederile art. 137 împotriva administratorilor debitorului.

Acțiunea în răspundere a fost respinsă de judecătorul sindic prin sentința comercială nr. 100/S/27.02.2007.

În condițiile în care debitorul falit, după cum s-a constatat, nu mai deține alte bunuri sau elemente de patrimoniu care să asigure acoperirea integrală a creanțelor reclamate, se va dispune, pe temeiul art. 132 alin. 2 din legea nr. 85/2006, închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele registrului comerțului și cele fiscale, cu descărcarea lichidatorului judiciar de orice îndatoriri și responsabilități privind procedura.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs B, considerînd-o nelegală și netemeinică.

În motivarea recursului se susține că a solicitat lichidatorului judiciar promovarea acțiunii de angajare a răspunderii patrimoniale în contradictoriu cu fosta conducere, iar în cazul în care se va omite de către aceasta acționarea în instanță a persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți, a solicitat autorizarea din partea instanței de judecată de a se permite creditorilor formularea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Asupra acestei cereri, deși legal investită, instanța de fond nu a înțeles să se pronunțe în vreun fel, fiind ignorate susținerile și solicitarea de a fi autorizați creditorii în formularea cererii întemeiate pe dispozițiile art. 138 din legea nr. 85/2006.

Astfel, a solicitat autorizarea din partea judecătorului sindic de a fi împuterniciți creditorii să formuleze cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138 din Legea nr. -. În acest sens, recurenta precizează că, atît timp cît lichidatorul judiciar a omis să promoveze o astfel de cerere, se poate dispune ca această cerere să fie formulată de comitetul creditorilor. Legiuitorul a stabilit expres această posibilitate în sensul de a se permite oricărui creditor, cu autorizarea judecătorului sindic, să solicite angajarea răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în încetare de plăți tocmai pentru a nu se omite parcurgerea unei etape importante în lichidarea judiciară a debitorilor supuși dispozițiilor Legii nr. -.

Modificarea adusă de Legea nr. 85/2006 nu presupune o limitare a dreptului creditorilor de a formula cererea întemeiată pe dispozițiile art. 138, știut fiind faptul că practica a demonstrat imposibilitatea, în unele cazuri, de a putea fi constituit un comitet al creditorilor conform dispozițiilor art. 16 din legea anterior menționată, în creditorilor nefiind înregistrați un număr suficient de mare de creditori. Dacă s-ar consacra această opinie, s-ar crea un precedent deosebit de periculos, în sensul că s-ar crea un dezechilibru între debitorii supuși unei proceduri de lichidare judiciară, cei cu un număr mai mic de creditori înscriși la masa credală fiind favorizați prin imposibilitatea formulării unei cereri împotriva organelor de conducere statutare în lipsa unui comitet al creditorilor.

Singura condiție, înainte de a se formula cererea de angajare a răspunderii patrimoniale, privește o autorizație din partea judecătorului sindic de a autoriza creditorii să o formuleze, în lipsa demersurilor întreprinse în acest sens de lichidatorul judiciar.

În cauza de față se arată că sunt îndeplinite condițiile legale, lichidatorul judiciar nepromovînd o astfel de cerere, iar la dosarul cauzei există solicitarea asupra căreia judecătorul sindic nu s-a pronunțat, deși a fost legal investit cu soluționarea acesteia.

a solicitat judecătorului sindic autorizarea promovării cererii de antrenare a răspunderii patrimoniale, nefiind pronunțată nici o hotărîre judecătorească în acest sens. Prin descărcarea lichidatorului judiciar și a judecătorului sindic de orice îndatoriri și responsabilități nu mai poate fi exercitat controlul judecătoresc asupra incidenței prevederilor art. 138 din Legea nr. -, deși în cauză sunt identificate fapte ce fac aplicabile prevederile legale anterior menționate. Închiderea procedurii echivalează, în acest caz, cu o antepronunțare a instanței de judecată asupra unei eventuale cereri de obligare la suportarea pasivului, aceasta nefiind nici măcar supusă dezbaterilor instanței de judecată.

Faptul că lichidatorul și-a exprimat punctul de vedere, respectiv neincidența dispozițiilor art. 138 din legea nr. 85/2006, nu poate constitui o autoritate de lucru judecat, ci reprezintă pur și simplu o părere personală. Așa cum rezultă din considerentele hotărîrii atacate, instanța de fond a înțeles să acorde lichidatorului judiciar puterea de decizie în ceea ce privește admiterea sau nu a unei cereri de antrenare a răspunderii patrimoniale, cea ce este neconform cu legea aplicabilă.

Din considerentele hotărîrii criticate nu rezultă sub nici un aspect motivele care au constituit baza luării acestei hotărîri. Înalta Curte de Casație și Justiție a admis constant, ca motiv de casare, insuficienta motivare. Astfel, insuficienta motivare este echivalentă cu lipsa motivării în sine, simpla afirmare a unor fapte sau concluzii neputînd ține loc analizei pe care instanța de fond este obligată să o facă înainte de a da o hotărîre. Analiza întregului probator reprezintă, efectiv, arătarea în scris a rațiunilor ce au determinat instanța de judecată să admită sau să respingă o cerere, fiind o lucrare subiectivă care cuprinde tot meritul instanței de judecată și aportul acesteia la aflarea adevărului.

Judecătorul nu a aplicat corect regulile răspunderii instituite de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 86/2006 privind ajungerea în stare de insolvență a debitoarei ca fiind un complex de cauze sau condiții care au dus sau au favorizat ajungerea societății în încetare de plăți. Prin aceste fapte debitoarea a fost lipsită de lichidități tocmai pentru că a fost administrată cu rea credință sau cu neglijență, creditorii nemaiputîndu-și recupera creanțele, scopul acestei dispoziții legale fiind tocmai punerea la îndemîna creditorilor a unor proceduri speciale prin care să poată să-și acopere creanțele de la persoanele vinovate de ajungerea societății în incapacitate de plată, atît în ceea ce privește judecarea acestora cît și în ceea ce privește probațiunea, legea instituind prezumții de culpă și de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

În drept se invocă dispozițiile art. 299 - 316 Cod procedură civilă, ale art. 138 din Legea nr. 85/2006 și urm. Față de aceste motive se solicită admiterea recursului.

Legal citat, lichidatorul "Compania Lichidatori" Iad epus întîmpinare prin care solicită respingerea recursului ca nefondat.

Analizînd motivele de recurs și întreaga cauză în lumina dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă coroborat cu probele administrate în cursul judecării cauzei, instanța de recurs constată că recursul este nefondat.

În motivarea acestei soluții, instanța de recurs a reținut că dispozițiile art. 138 din Legea nr. - nu permit o interpretare în sensul celor susținute de recurentul B, ele fiind clare, fără echivoc și de aplicare expresă, în sensul că sunt prevăzute clar și fără putință de interpretare sau derogare, care sunt persoanele ce pot formula cereri de atragere a răspunderii personale a celor care au condus sau administrat societatea debitoare aflată în stare de faliment. (administratorul judiciar, lichidatorul judiciar - art. 138 alin. 1 din.85/2006 și comitetul creditorilor - art. 138 alin. 3 din. 85/2006).

În concluzie, instanța de recurs va respinge recursul și va menține sentința instanței de fond.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge recursul formulat de B împotriva sentinței nr. 374/S din 2.10.2007 a Tribunalului Iași - judecător sindic, pe care o menține.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din 14 ianuarie 2008.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR 3: Iulia Miler

Grefier,

Red.

Tehnored.

06.02.2008/ 2 ex.

Tribunalul Iași - judecător sindic:

Președinte:Traian Șfabu
Judecători:Traian Șfabu, Radu Cremenițchi, Iulia Miler

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 19/2008. Curtea de Apel Iasi