Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1811/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1811/2008
Ședința publică din data de 16 2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Adriana Iluț
GREFIER: - -
S-au luat în examinare recursurile declarate de în calitate de lichidator judiciar al debitoarei - COM SRL B și creditoarea BRD GENERALE, GRUP B M, împotriva sentinței civile nr. 517 din 9 aprilie 2008 pronunțată în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimații:- ROMÂNIA B, DIRECȚIA SILVICĂ, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B M, G, având ca obiect procedura insolvenței -angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal se prezintă pentru creditoarea -recurentă BRD - Generale B M, avocat.
Procedura de citare este îndeplinită potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 prin publicarea citației în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 2982 din 24.07.2008.
Laichidatorul judiciar este scutit de plata taxelor judiciare pentru recursul declarat, iar pentru recursul formulat de creditoarea BRD, s-a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru în valoare de 19 lei și s-a aplicat timbru judiciar de 0,3 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, după care reprezentanta recurentei-creditoare învederează instanței că susține recursul promovat, depune taxa judiciară de timbru și timbru judiciar și declară că nu are de formulat alte cereri în probațiune și nici excepții de invocat.
Instanța în urma deliberării apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, constată că recursurile se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursurilor.
Reprezentanta recurentei-creditoare, solicită admiterea recursului, rejudecarea cauzei și modificarea sentinței atacate în sensul admiterii acțiunii formulate pentru obligarea asociaților și administratorilor societății debitoare la plata pasivului societății. Precizează că societatea debitoare a fost dizolvată în luna decembrie a anului 2003 pentru nedepunerea bilanțurilor contabile iar G și-a cesionat părțile sociale în noiembrie 2005. Apreciază că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 138 alin. 4 din Legea nr. 85/2006 pentru obligarea pârâților la plata în solidar a pasivului societății debitoare. Cu privire la recursul lichidatorului judiciar solicită admiterea și modificarea hotărârii.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 517 din 9.04.2008 a Tribunalului Maramureșs -a respins ca nefondată acțiunea reclamanților BRD - Generale B M, Administrația Finanțelor Publice B M, - Romsilva Direcția Silvică Tg. J, și lichidatorul desemnat pentru falimentul debitoarei - Com SRL BMî mpotriva pârâților: G și, având ca obiect răspunderea administratorului pentru pasivul societății aflate în faliment.
În motivare se arată că prin sentința civilă nr. 4767/29.11.2006 s-a dispus deschiderea procedurii generale de insolvență împotriva debitoarei - Com SRL B M la cererea creditoarei - România SA B pentru neplata la scadență a sumei de 21.484,93 Euro reprezentând rate de leasing neachitate, contravaloare servicii și taxa de reziliere.
Administrator judiciar a fost desemnat d-na.
Debitoarea nu a depus actele cerute de art. 28 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenței. Situație în care la 02.05.2007 s-a propus intrarea în faliment prin procedura simplificată în temeiul art. 1 al. 2 lit. "d" coroborat cu art. 54 din Legea 85/2006 ( 56).
Judecătorul sindic prin încheierea din 02.05.2007 ( 60) a autorizat în principiu creditorii, în temeiul art. 138 (3) din Legea 85/2006, să poată formula în nume personal acțiune împotriva administratorilor neexistând desemnat comitetul creditorilor.
Inițial lichidatorul nu a înțeles să formuleze acțiune împotriva administratorilor, ulterior prin cererea înregistrată la 09.04.2008 și-a însușit acțiunea creditorilor reclamanți, dar numai față de pârâtul, cu motivarea că la 16.11.2005 celălalt pârât, G și-a cesionat părțile sociale la pârâtul.
În esență, creditorii și-au întemeiat acțiunea pe dispozițiile art. 138 al. 1 lit. a, b și d din Legea 85/2006.
Pârâtul Gad epus întâmpinare la 01.10.2007 în dosarul - prin care a cerut respingerea acțiunii susținând că a cedat părțile sociale cât și dreptul de administrare a societății pârâtului prin actul adițional cu data certă de 16.11.2005, înregistrat la Registrul comerțului prin Încheierea 6218/22.11.2005, depusă în copie.
Temeiul de drept invocat de creditoare pentru răspunderea administratorilor ( art. 138 lit. "c" și "d") prevede că răspund de pasivul societății ajunse în faliment administratorii care au cauzat insolvența debitorului prin aceea că au dispus continuarea activității în interes personal, deși aceasta ducea în mod vădit la încetarea de plăți, respectiv au ținut o contabilitate fictivă sau au făcut să dispară unele documente contabile ori nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea.
Dacă, cu privire la existența faptelor de neconducere a evidenței contabile sau pierderea acestora de către pârâți s-ar putea aplica prezumția judiciară, așa cum este definită în art. 1203, capitolul IX cod civil intitulat "despre probațiunea obligațiilor", în sensul ca ele să fie deduse din nepredarea actelor cerute de art. 28 din lege, legătura de cauzalitate nu poate fi prezumată deoarece aceasta ar însemna să se răstoarne principiul prezumției de nevinovăție care acționează și în materia răspunderii civile delictuale.
Împotriva sentinței formulat recurs debitoarea - COM SRL B M, prin lichidator judiciar, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și obligarea pârâtului la suportarea din averea personală al pasivului neacoperit al societății debitoare.
În motivarea recursului se arată că deși fost notificat pentru prezentarea actelor prevăzute de art.28 alin.1 din Legea nr. 85/2006, și a evidenței contabile a societății, pârâtul nu s- conformat acestei solicitări, astfel că respingerea acțiunii pe motiv că lipsesc probele care dovedesc existența unei legături de cauzalitate între faptele prevăzute de art.138 alin.1 din Legea nr. 85/2006 și starea de insolvență debitoarei este nefondată.
Prin nedepunerea actelor prevăzute de art.28 alin.1 și prin neprezentarea evidenței contabile a societății, este evident că pârâtul a săvârșit faptele de natura celor prevăzute de art.138 alin.1 din Legea nr. 85/2006, fapte care creează în sarcina acestuia o prezumție de vinovăție pentru ajungerea societății în stare de insolvență.
Împotriva aceleiași sentințe declarat recurs BRD GENERALE GRUP B M, solicitând admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii și obligarea administratorului debitoarei la plata pasivului debitoarei.
În motivarea recursului se arată că acesta nu întocmit evidențele contabile, nu a depus bilanțul pe anul 2005, fapte care au cauzat și agravat starea de insolvență a debitoarei, iar asociatul unic cauzat starea de insolvență prin neținerea contabilității în conformitate cu legea și prin utilizarea creditelor acordate de banca în folos propriu, sau în folosul unor alte societăți.
Examinând recursurile instanța constată că acestea sunt nefondate, din următoarele considerente:
Răspunderea reglementată de art.138 din lege este o răspundere materială menită să asigure acoperirea pasivului debitorului în situația în care averea acestuia nu satisface toate creanțele debitoarei.
Disp. art.138 din lege reglementează câteva cazuri expres determinate în care membrii organelor de supraveghere sau ale organelor de conducere ai persoanelor juridice ajunse în insolvență sau orice altă persoană care cauzat această stare va putea fi obligată să suporte o parte a pasivului debitorului insolvent, dacă prin activitatea lor au contribuit la provocarea insuficienței fondurilor bănești ca stare a patrimoniului debitorului.
răspunderii membrilor organelor de supraveghere/conducere debitorului persoană juridică sau a oricărei alte persoane care cauzat starea de insolvență a debitorului prin faptele expres și limitativ prevăzute de lege, presupune îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită membrilor organelor de conducere sau a oricărei alte persoane vinovate de producerea insolvenței, faptă care să se încadreze în cel puțin unul din cazurile prevăzute de art.138 alin.1 lit.a-g raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata de către debitorul insolvent a datoriilor exigibile și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită.
În noul context legislativ prevăzut de Legea nr. 85/1996 prin folosirea de către legiuitor a verbului "o cauză", s-a avut în vedere exclusiv raportul de cauzalitate dintre faptele enumerate de art.138 alin.1 și producerea stării de insolvență și nu și acele condiții favorabile care au dus la realizarea insolvenței.
Așadar, este necesar să se facă dovada certă raportului de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu (insolvența debitorului), și nu doar a unei simple împrejurări care favorizat apariția insolvenței.
Ori în cauză nu s-a dovedit existența certă a unui raport de cauzalitate, astfel că, nefiind întrunite cumulativ condițiile răspunderii reglementate de art.138 din Legea nr. 85/2006, în baza art.312(1) Cod procedură civilă, se vor respinge ca nefondate recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de - COM SRL B M prin lichidator și BRD GENERALE GRUP B împotriva sentinței civile nr. 517 din 09.04.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red. dact.GC
2 ex/10.10.2008
Jud.primă instanță:
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Adriana Iluț
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Alte cereri. Decizia 1997/2008. Curtea de Apel Cluj → |
|---|
