Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1812/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 1812/2008
Ședința publică de la 16 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Adriana Iluț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de SC SRL, prin lichidator judiciar LG împotriva sentinței civile nr. 427 din 19.03.2008 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul cu nr. unic -, în contradictoriu cu intimatul pârât, având ca obiect procedura insolvenței- angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare s-a realizat în conformitate cu disp. art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 3004/25.07.2008.
Acțiunea fiind promovată de lichidatorului judiciar, acesta este scutit de plata taxelor judiciare, potrivit art. 77 din Legea nr. 85/2006.
S-a prezentat referatul cauzei, după care instanța constată că recurentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin 2. civ.
Instanța în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința civilă nr. 427 din 19 martie 2008 pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Maramureș privind procedura falimentului debitorului SC SRL B-M, judecătorul sindic a respins acțiunea formulată de lichidatorul judiciar desemnat în procedura de faliment a debitorului împotriva pârâtului având ca obiect răspunderea administratorului.
Instanța de fond în baza probelor administrate a reținut în esență că lichidatorul judiciar a solicitat angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului statutar al debitorului invocând dispozițiile art. 138 pct 1 din Legea nr. 85/2006 fără să se nominalizeze vreunul dintre cele șapte fapte enumerate de la lit "a" la "g" din textul de lege invocat.
În același timp lichidatorul judiciar a dedus împrejurarea că întrucât pârâtul nu a depus la dosar actele cerute de art. 28 din Legea nr. 85/2006 cât și faptul că nu a ținut contabilitatea în conformitate cu legea sau a făcut dispărute actele contabile, aceste împrejurări ar corespunde cu reglementarea prevăzută de art. 138 alin (1) lit d din lege.
Pe de altă parte, din împrejurarea că în ultimul bilanț pentru anul 2005 au figurat active imobilizate și active circulante care nu au fost predate lichidatorului sau justificate cu acte, lichidatorul a dedus că pârâtul a ascuns aceste bunuri, fapte ce corespund cu reglementarea prevăzută de art. 138 alin (1) lit e din lege.
Acțiunea formulată de lichidator este nefondată deoarece dacă cu privire la existența faptelor de neconducere a evidenței contabile sau pierderea acestora de către pârât, s-ar putea aplica prezumția judiciară, așa cum este definită în art. 1203, cap. IX cod civil intitulat "Despre probațiunea obligațiilor", în sensul că ele să fie deduse din nepredarea actelor cerute de art. 28 din lege, legătura de cauzalitate nu poate fi prezumată în ce privește ajungerea societății în insolvență deoarece aceasta ar însemna să se răstoarne principiul prezumției de nevinovăție care acționează și în materia răspunderii civile delictuale.
Actele atașate dosarului nu au demonstrat că au existat fapte care au cauzat insolvabilitatea și simpla existență a unui prejudiciu nu antrenează răspunderea administratorului.
De altfel, o astfel de probă nici nu s-a cerut.
Împotriva sentinței a formulat recurs, în termenul legal lichidatorul judiciar LG al debitorului solicitând modificarea acesteia în sensul admiterii acțiunii.
În motivarea recursului se susține că împrejurarea că administratorul a manifestat o lipsă totală de interes față de prejudiciul creat în patrimoniul societății atrage răspunderea acestuia. Acesta avea obligația legală potrivit dispozițiilor art. 27 pct 1 din Legea nr. 85/2006 de a depune o cerere pentru a fi supus dispozițiilor acestei reglementări.
Pe de altă parte, nedepunerea documentelor prevăzute la art. 28 din lege nu crează doar o prezumție ci crează certitudinea existenței faptei prevăzută de art. 138 alin (1) lit d și pe care și-a întemeiat acțiunea.
Justificarea existenței acestei fapte este întărită și de împrejurarea că debitorul a fost dizolvat anterior pentru nedepunerea situațiilor financiare ceea ce demonstrează că nu a fost ținută o contabilitate conformă cu legea.
Examinând recursul, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Conform art. 138 din Legea nr. 85/2006 stabilește că la cererea administratorului sau lichidatorului judiciar judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică ajuns în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului prin una din faptele prevăzute sub pct "a" - "g".
Din enunțarea textului de lege arătat se poate observa că pentru angajarea răspunderii patrimoniale care este o răspundere civilă delictuală trebuie în mod necesar să se facă dovada că insolvența debitorului a fost determinată în mod efectiv de vreuna din faptele invocate în conținutul cererii, altfel spus se cere proba existenței unei legături de cauzalitate dintre respectivele fapte și insolvență.
Așa cum în mod corect a reținut judecătorul sindic în speță nu s-a făcut dovada că existența faptelor de neconducere a evidenței contabile sau pierderea acestora de către pârâtul administrator este cauza care a determinat ajungerea debitorului în stare de insolvență și că ele au cauzat insolvabilitatea.
Simpla existență a unui prejudiciu evident că nu poate antrena răspunderea administratorului.
Motivele invocate în conținutul cererii de recurs sunt în realitate doar susțineri și nu demonstrează prin nici o probă cauzele care au condus la starea de insolvență și legătura de cauzalitate între această stare a debitorului și faptele săvârșite de administratorul statutar.
În consecință, în considerarea celor de mai sus recursul se va respinge ca nefondat în baza art. 312 alin (1) Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de SC SRL prin lichidator LG împotriva sentinței civile nr. 427 din 19.03.2008 pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din data de 16 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./18.09.2008
Jud.fond.-
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Adriana Iluț
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
