Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1813/2008. Curtea de Apel Cluj

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CLUJ

SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr-

DECIZIA CIVILĂ NR. 1813/2008

Ședința publică din data de 16 2008

Instanța este constituită din:

PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu

JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu

JUDECĂTOR 3: Adriana Iluț

GREFIER: - -

S-a luat în examinare, recursul declarat de SC SRL prin lichidator LG împotriva sentinței civile nr. 428/19.03.2008, pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosar nr-, privind și pe intimații: ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE, având ca obiect procedura enței -angajarea răspunderii membrilor organelor de conducere.

La apelul nominal părțile sunt lipsă.

Procedura de citare este îndeplinită potrivit art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, prin publicarea citației în Buletinul Procedurilor de ență nr. 3004/25.07.2008.

Recursul fiind promovat de lichidator, acesta este scutit de plata taxelor judiciare potrivit art. 77 din Legea nr. 85/2006.

S-a prezentat referatul cauzei, constatându-se că recurentul a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit art. 242 alin. 2. civ.

Instanța în urma deliberării, în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.

CURTEA,

Prin sentința civilă nr. 428 din 19 martie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș s-a respins ca nefondată acțiunea formulată de lichidatorul LG B M desemnat pentru falimentul debitoarei SC SRL B - J- aflată în faliment împotriva pârâtului, având ca obiect răspunderea administratorului.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut următoarele:

Art. 138 din Legea 85/2006 prevede:

(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, judecătorul-sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitorului, persoană juridică, ajuns în stare de ență, să fie suportată de membrii organelor de supraveghere din cadrul societății sau de conducere, precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de ență a debitorului, prin una dintre următoarele fapte:

a) au folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau în cel al unei alte persoane;

b) au făcut acte de comerț în interes personal, sub acoperirea persoanei juridice;

c) au dispus, în interes personal, continuarea unei activități care ducea, în mod vădit, persoana juridică la încetarea de plăți;

d) au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea;

e) au deturnat sau au ascuns o parte din activul persoanei juridice ori au mărit în mod fictiv pasivul acesteia;

f) au folosit mijloace ruinătoare pentru a procura persoanei juridice fonduri, în scopul întârzierii încetării de plăți;

g) în luna precedentă încetării plăților, au plătit sau au dispus să se plătească cu preferință unui creditor, în dauna celorlalți creditori.

Spre deosebire de prevederile în vigoare anterior adoptării Legii 85/2006, care au reglementat răspunderea administratorilor ( art. 137 (1) din legea 64/1995 modificată ), noile prevederi ( art. 138 ( 1) din legea 85/2006) sunt diferite în mod esențial.

În varianta inițială se cerea ca faptele enumerate de textul de lege, în mod limitativ,"să fi contribuit" la ajungerea debitoarei la starea de ență, în varianta actuală se cere ca faptele respective ( aceleași în ambele variante) "să fi cauzat"starea de ență.

Diferența de redactare a textelor de lege impune ca în prezent să se facă dovada că ența a fost determinată în mod efectiv de faptele invocate în motivarea acțiunii, cu alte cuvinte se cere probată existența unei legături de cauzalitate dintre respectivele fapte și ență.

Dacă, cu privire la existența faptelor de neconducere a evidenței contabile sau pierderea acestora de către pârâți s-ar putea aplica prezumția judiciară, așa cum este definită în art. 1203, capitolul IX cod civil intitulat "despre probațiunea obligațiilor", în sensul ca ele să fie deduse din nepredarea actelor cerute de art. 28 din lege, legătura de cauzalitate nu poate fi prezumată deoarece aceasta ar însemna să se răstoarne principiul prezumției de nevinovăție care acționează și în materia răspunderii civile delictuale.

Trebuie făcută o verificare obiectivă care să stabilească dacă au existat faptele invocate în motivarea acțiunii de către creditoare și dacă ele au cauzat abilitatea. Simpla existență a unui prejudiciu nu antrenează răspunderea administratorilor. O astfel de probă nu s-a cerut.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitoarea SC SRL solicitând admiterea acestuia, cu admiterea acțiunii formulate.

În dezvoltarea motivelor de recurs, debitoarea-recurentă arată următoarele:

Judecătorul sindic a considerat că nu sunt întrunite condițiile admiterii acțiunii pentru atragerea răspunderii administratorului întrucât nu s-a făcut o verificare obiectivă care să stabilească dacă au existat faptele invocate în motivarea acțiunii și dacă acestea au cauzat abilitatea.

Cu privire la acest aspect, recurenta menționează faptul că nu simpla existență a prejudiciului antrenează răspunderea administratorului, ci faptul că administratorul manifestă o lipsă totală de interes față de prejudiciul creat în patrimoniul societății, sau are interes în a ascunde faptele care atrag răspunderea administratorului ori fapte care ar atrage răspunderea penală.

Anterior constatării, de către creditori a enței debitorului, administratorul acestuia avea obligația legală de a se adresa tribunalului, potrivit art. 27 pct 1 din Legea nr. 85/2006 privind procedura enței, pentru a fi supus dispozițiilor acestei legi, nedepunerea în termen a acestei cereri constituie și infracțiunea prevăzută la art. 143 din același act normativ.

Nedepunerea documentelor prevăzute la art. 28 din Legea nr. 85/2006 privind procedura enței nu crează doar o prezumție că sunt îndeplinite condițiile de atragere a răspunderii administratorului, ci crează certitudinea existenței faptei prevăzută la art. 138 alin (1) lit d, prevedere pe care și-au și întemeiat acțiunea.

Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:

Lichidatorul judiciar LG desemnat pentru falimentul debitoarei SC SRL B-M aflată în faliment critică hotărârea judecătorului sindic prin prisma aplicării greșite a prevederilor art. lichidatorul judiciar susține că faptele săvârșite de pârâtul se încadrează în dispozițiile art. 138 alin (1) lit d din Legea nr. 85/2006 respectiv, contabilitatea debitoarei nu a fost ținută în conformitate cu dispozițiile legale în materie fapt ce a dus la o falsă reprezentare a activității societății ca fiind profitabile.

Se susține că pârâtul nu a respectat dispozițiile legii contabilității ceea ce crează o prezumție care se concretizează în intenția de fraudare a legii cu scopul de a sustrage controlului statului activitatea generatoare de venituri și de a ascunde patrimoniul acesteia față de creditor.

Este real că potrivit art. 138 alin (1) lit d persoanele ce au calitatea de membrii ai organelor de conducere și supraveghere ai debitorului aflată în ență care au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea vor fi obligate să răspundă pentru prejudiciul cauzat creditorilor.

unei contabilități fictive, dispariția unor documente contabile sau neținerea evidenței contabile în conformitate cu legea nu reprezintă, în principiu, activități direct producătoare de prejudiciu însă ele pot favoriza starea de ență prin ascunderea unor active sau părți din acestea, prin plata cu întârziere a unor creanțe ceea ce a generat dobânzi sau penalități.

De asemenea, înregistrarea corectă în contabilitate a operațiunilor efectuate reprezintă pentru creditor o garanție că operațiunile au fost legale că acestea pot fi verificate iar ei își vor putea recupera creanțele din bunurile înregistrate în contabilitate.

Cu toate acestea, este important de reținut și subliniat faptul că toate faptele prevăzute de art. 138 alin (1) lit d din legea enței se caracterizează prin săvârșirea lor cu intenție care va trebui dovedită în persoana fiecăruia dintre cei considerați răspunzători.

Ca atare, nu se poate susține că în cazul încălcării obligației de a ține contabilitatea în conformitate cu legea există o prezumție de culpă, întrucât, deși la răspunderea delictuală, autorul prejudiciului răspunde pentru culpa cea mai ușoară (culpa levissima), totuși în privința acestui aspect legea enței derogă din formularea art. 138 lit d - "au ținut o contabilitate fictivă, au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea"- rezultând cu evidență că aceste fapte nu pot fi săvârșite decât cu intenție.

Raportându-ne la cele mai sus arătate, în raport de cele susținute de creditorul recurent, Curtea reține că acesta s-a limitat doar a arătat că pârâtul nu a ținut o contabilitate în conformitate cu dispozițiile legale fără a dovedi toate celelalte condiții ale răspunderii delictuale speciale instituite de art. 138 alin (1) din legea enței.

Pe de altă parte, neregulile care au provocat recalcularea impozitului nu pot fi considerate ca fapte ce atrag răspunderea prevăzută de art. 138 alin (1) lit d atâta timp cât nu s-a făcut dovada că aceste nereguli au fost provocate, deci au fost săvârșite cu intenția de a eluda obligațiile fiscale prin înscrieri necorespunzătoare în registrele de evidență contabilă.

Față de toate considerentele mai sus expuse, în temeiul dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă, urmează a respinge ca nefondat recursul declarat de lichidatorul judiciar LG desemnat în falimentul debitoarei SC SRL.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul declarat de lichidatorul judiciar LG al debitoarei SC SRL împotriva sentinței civile nr. 428 din 19.03.2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.

Decizia este irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică din data de 16 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER

- - - - - - - -

Red./

2 ex./19.09.2008

Jud.fond.

Președinte:Claudia Idriceanu
Judecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Adriana Iluț

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1813/2008. Curtea de Apel Cluj