Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 1871/2009. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 1871/2009
Ședința publică din data de 2 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 2: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 3: Claudia
GREFIER:
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul împotriva sentinței comerciale nr. 1344 din 16 decembrie 2008, pronunțată în dosarul nr- Anexa B al Tribunalului Bistrița N, în contradictoriu cu intimații B LICHIDATOR AL SC LEASING SRL și, având ca obiect procedura insolvenței - nulitate contract cesionare părți sociale.
La apelul nominal, după două strigări ale cauzei, se prezintă pentru recurent, avocat, în substituirea avocatului, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este legal timbrat cu taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei și timbru judiciar de 0,15 lei.
S- prezentat referatul cauzei după care, reprezentanta recurentului declară că nu are de formulat alte cereri în probațiune și nici excepții de invocat.
Curtea, în urma deliberării, apreciază că prezentul recurs se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Reprezentanta recurentului solicită admiterea recursului și casarea în totalitate a sentinței atacate. Susține excepția lipsei de interes a lichidatorului în promovarea cererii privind nulitatea cesiunii părților sociale, iar pe fondul cererii, apreciază că sentința atacată este nelegală, sens în care invocă disp. art 42 din Legea nr. 85/2006, arată că prin sentința civilă atacată, judecătorul sindic nu a dispus indisponibilizarea părților sociale, iar cesiunea operată între recurent și intimatul nu a influențat patrimoniul societății.
CURTEA,
Prin sentinta comerciala numarul 1344/2008 pronuntata la data de 16.12.2008 de catre Tribunalul B-N a fost admisa cererea de chemare in judecata introdusa de catre reclamantul in calitate de lichidator judiciar al Leasing & SRL impotriva paratilor si si in consecinta a constatat nulitatea contractului de cesiune de parti sociale incheiat intre paratul in calitate de cedent si in calitate de cesionar, autentificat sub numarul 1846/24 iulie 2007 de notarul public.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, judecatorul sindic a retinut ca prin sentinta comerciala nr. 363/22.06.2007 pronuntata de catre judecatorul sindic in dosar numarul - al Tribunalului B-N s-a dispus deschiderea procedurii insolventei impotriva debitorului SC Leasing B, fiind desemnat administrator judiciar. In urma investigatiilor efectuate de catre administratorul judiciar rezulta ca la data de 24.07.2007, prin inscrisul intitulat act aditional asociatul a instrainat toate partile sociale in calitate de cedent numitului, cetatean italian. Actul de cesiune a fost mentionat in registrul comertului conform incheierii judecatorului delegat nr. 2986/8.08.2007 (7). Asadar se retine ca, dupa deschiderea procedurii de insolventa au fost incalcate dispozitiile art. 42 alin. 1 din Legea 85/2006 care prevede in mod expres si imperativ ca este interzisa sub sanctiunea nulitatii absolute instrainarea partilor de interes sau partilor sociale detinute de catre debitorul care face obiectul acestei proceduri.
Impotriva acestei sentinte a fost declarat recurs de catre recurentul care a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei comerciale nr. 1344/2008 si in urma rejudecarii respingerea ca neintemeiata a cererii de chemare in judecata.
In fapt, recurenta a aratat ca lichidatorul judiciar care a formulat cererea de chemare in judecata nu avea calitate procesuala activa si nici interes in promovarea cererii de chemare in judecata. Astfel, actul de cesiune a carui anulare se cere nu a fost incheiat de catre debitoare, in calitate de persoana juridica, ci de catre administratorul statutar in calitate de persoana fizica, situatie in care nu suntem in ipoteza actiunilor reglementate de dispozitiile art. 80 din legea 85/2006 care pot fi introduse de catre administratorul judiciar.
Mai mult, fraudarea creditorilor nu poate fi prezumata, ci trebuie dovedita. Patrimoniul debitoarei nu a fost afectat, nu a crescut pasivul acesteia si pe cale de consecinta nu s-au fraudat drepturile de creanta ale creditorilor inscrisi in procedura.
Cu privire la textul invocat, acesta nu este incident deoarece judecatorul sindic prin sentinta de deschidere a procedurii nu a indisponibilizat in mod expres actiunile sau partile sociale ale debitoarei. Nu exista o legatura de cauzalitate intre cesiunea partilor sociale si plata unei parti a pasivului, iar prin cesiunea partilor sociale nu au fost afectate drepturile creditorilor inscrisi la masa credala.
Intimatul lichidator judiciar, legal citat nu a depus intampinare si nu s-a prezentat la termenele acordate in vederea solutionarii recursului.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma dispozitiilor art. 304 indice 1. instanta de recurs retine urmatoarele:
Cu privire la exceptiile invocate in fata primei instante, instanta de recurs apreciaza faptul ca aceste exceptii au fost in mod corect solutionate de catre judecatorul sindic. Astfel, lichidatorul judiciar are calitate procesuala activa prin prisma dispozitiilor art. 25 alin. 1 lit. k din legea 85/2006 care prevede ca,sesizarea judecatorului-sindic cu orice problema care ar cere o solutionare de catre acesta, In consecinta, lichidatorul judiciar are calitatea procesuala activa de a sesiza judecatorul sindic cu orice aspect pe care judecatorul sindic are competenta de a-l solutiona in cadrul procedurii de insolventa.
Lichidatorul judiciar justifica si un interes legitim, nascut si actual pentru introducerea cererii de chemare in judecata, deoarece art. 42 alin. 1 din Legea 85/2006 instituie sanctiunea nulitatii absolute intr-o maniera imperativa, in vederea protejarii unui interes public. Lichidatorul judiciar are obligatia ca, pentru bunul mers al procedurii de insolventa sa sesizeze in baza art. 25 lit k din Legea 85/2006 judecatorul sindic in vederea cenzurarii oricarui act nelegal incheiat de catre administratorul statutar dupa deschiderea procedurii de insolventa.
In concret, instanta de recurs apreciaza ca se poate vorbi de cenzurarea unui act fraudulos, deoarece nu exista nici un argument logic sau economic previzibil care sa justifice cumpararea partilor sociale ale unei societati comerciale aflate in insolventa, in schimbul unei sume semnificative de 238.420 Ron. Actul de vanzare-cumparare apare ca fiind lipsit de cauza din partea cedentului, in conditiile in care continuarea activitatii economice in vederea desfasurarii careia a fost constituita societatea comerciala nu mai este posibila. Singurul interes real previzibil este legat de imposibilitatea formulari unei eventuale actiuni intemeiata pe dispozitiile art. 138 din Legea 85/2006 impotriva cesionarului.
Contrar afirmatiilor recurentului, nu ne aflam in prezenta unei actiuni intemeiata pe dispozitiile art. 80 din Legea 85/2006, a unei cereri de anulare a actelor frauduloase incheiate de catre debitor in frauda creditorilor ci suntem in prezenta unei cereri de constatare a nulitatii absolute a cesiunii de parti sociale ulterioara deschiderii procedurii de insolventa, cerere de chemare in judecata intemeiata pe dispozitiile art. 42 alin. 1 din legea 85/2006 care prevad ca,dupa ce s-a dispus deschiderea procedurii potrivit art. 33,este interzis administratorilor debitorilor, persoane juridice, sub sanctiunea nulitatii, sa instraineze, fara acordul judecatorului-sindic, actiunile ori partile lor sociale sau de interes detinute de debitorul care face obiectul acestei proceduri, Sanctiunea nulitatii intervine de drept, fara necesitatea dovedirii unei fraude a creditorilor.
Recurentul nu a facut dovada obtinerii unui acord al judecatorului sindic in vederea instrainarii partilor sociale. Mai mult, sanctiunea nulitatii intervine independent de indisponibilizarea prin sentinta de deschidere a procedurii de insolventa a partilor sociale ale debitoarei, deoarece textul enuntat nu face nici o distinctie sub acest aspect, iar potrivit unui principiu unanim admis in doctrina si practica judiciara, acolo unde legiuitorul nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga.
Astfel, art. 42 alin. 1. sanctioneaza cu nulitatea absoluta orice instrainare a partilor sociale dupa deschiderea procedurii de insolventa in conditiile art. 33 din Legea 85/2006, indiferent daca judecatorul sindic a dispus sau nu indisponibilizarea partilor sociale sau de interes in registrele speciale de evidenta ori in conturile inregistrate electronic. Dupa ce s-a produs aceasta indisponibilizare enuntata de catre dispozitiile art. 42 alin. 2 din Legea 85/2006, inregistrarea unei cesiuni de parti sociale nu mai este posibila si nu mai poate fi facuta opozabila tertilor, inclusiv lichidatorului judiciar si creditorilor; chiar daca ea a fost incheiata, nu produce efecte fata de terti si nu poate fi inregistrata in Registrul Comertului. In consecinta, intr-o maniera logica de interpretare, o cerere de constatare a nulitatii absolute a cesiunii de parti sociale in conditiile art. 42 alin. 1 din legea 85/2006 poate fi dedusa judecatii doar daca indisponibilizarea partilor sociale in registrele de evidenta nu a fost dispusa sau nu a fost realizata in fapt.
Pentru toate aceste considerente, in baza art. 312 alin. 1. recursul declarat va fi respins si sentinta comerciala recurata va fi mentinuta ca fiind pe deplin legala si temeinica.
PENTRU TOATE ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge ca neintemeiat recursul declarat de catre recurentul in contradictoriu cu intimatul B avand ca obiect sentinta comerciala numarul 1344/2008 pronuntata de catre Tribunalul B N in dosar numarul - pe care o mentine in intregime.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi 2.06.2009.
PRESEDINTE JUDECATORI
Claudia
GREFIER,
Red/Dact/
2 ex/1.07.2009
Președinte:Danusia PușcașuJudecători:Danusia Pușcașu, Axente Irinel Andrei, Claudia
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|