Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 2/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIE Nr. 2.629/2009
Ședința publică de la 27 Octombrie 2009
Completul este constituit din:
PREȘEDINTE: Axente Irinel Andrei
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia
GREFIER:
Pe rol judecarea recursurilor declarate de creditoarele AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI CNR EPREZENTATĂ DE DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE A JUDEȚULUI C, împotriva sentinței comerciale nr. 2250 din 03.06.2009 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosar nr- în contradictoriu cu intimata debitoare SC & SRL PRIN ADM. JUDICIAR CABINET DE, având ca obiect procedura insolvenței -contestație la creanțe
La apelul nominal părțile sunt lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recurentele sunt scutite de plata taxelor judiciare de timbru.
S-a prezentat referatul cauzei constatându-se că s-a înregistrat la dosar în data de 28.10.2009, poziția scrisă a administratorului judiciar PRO INSOLVENS la recursurile celor două creditoare. Recurentele au solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Curtea, în urma deliberării, în lipsa vreunei cereri prealabile, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA:
Prin sentința comercială nr. 2.250 din data de 3 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Comercial Cluj au fost respinse ca neîntemeiate contestațiile formulată de creditoarele AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - B și DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE C împotriva tabelului preliminar de creanțe al debitoarei &
Prin aceeași sentință s-a definitivat tabelul de creanțe privind pe debitoarea &, astfel: C - 457.218 lei și C - 3.850 lei creanțe bugetare, FURNIZARE "TRANSILVANIA NORD" - 14.603,97 lei, COM 310.124,55 lei și & - 2.032.391,07 creanțe chirografare, iar B - 80.076,75 lei creanță bugetară tardivă, în condițiile art. 76 din Legea nr. 85/2006.
S-a dispus afișarea tabelului definitiv al creanțelor de către administratorul judiciar,s-a confirmat, în calitate de administrator judiciar, pe d-nul și retribuția acestuia negociata cu adunarea creditorilor, în suma de 4.000 lei +TVA lunar.
S-a luat act de desemnarea comitetului creditorilor în urmatoarea componenta: - DGFP C; - COM; - & În final s-a aprobat raportul administratorului judiciar si s-a dispus continuarea perioadei de observatie cu privire la debitoare. Pentru a pronunța această hotărâre, judecătorul sindic, analizând contestațiile împotriva tabelului preliminar de creante formulate de creditorii C și a reținut următoarele:
In privinta contestatiei formulate de creditoarea C judecatorul sindic a retinut că aceasta a formulat contestatie la tabelul preliminar al creantelor, solicitand modificarea acestuia si inscrierea creantei sale in cuantum de 457.218 lei la masa credala ca si creanta garantata in temeiul avizelor de garantie nr. 5063-5072 si 5076/1311.2008 precum si a procesului verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 16623/24.05.2007.
Referitor la contestația formulată de creditoarea ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C N, judecătorul sindic a apreciat-o ca fiind neîntemeiată pentru următoarele considerente:
Creanța reprezintă dreptul creditorului unui raport juridic de obligație de a pretinde debitorului îndeplinirea obligației corelative, dreptul de creanță conferindu-i dreptul de gaj general asupra debitorului și opozabil numai acestuia. Actul de constituire de garanții este actul juridic care confirmă existența cu titlu accesoriu a unui drept real de garanție asupra unui bun al debitorului.
Creanțele bugetare reprezintă creanțe izvorâte din impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte sume ce reprezintă resurse financiare publice. Creanțele garantate sunt cele pentru care debitorul a constituit, alături de obligația principală, o garanție reală, constând în ipotecă, gaj, garanție reală mobiliară, drept de pretenție.
Potrivit art. 3 pct. 9 din Legea nr. 85/2006, creanțele garantate sunt creanțele persoanelor care beneficiază de o garanție reală asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent dacă acesta este debitor principal sau terț garantat față de persoanele beneficiare ale garanțiilor reale. Însă creditoarea nu a făcut dovada că ar avea o garanție asupra unui bun din patrimoniul debitoarei.
Codul d e procedură fiscală nu cuprinde decât o singură prevedere referitoare la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și anume cea prin care se stabilește autorizarea Ministerului Finanțelor Publice, ca operator, pentru a înscrie în creanțele cuprinse în titlurile sale executorii, aspect prevăzut în art. 198 din OG nr. 92/2003, neprecizându-se direct faptul că înregistrarea în conferă creditorilor fiscali un drept de gaj asupra bunurilor debitoarei.
În contestația formulată, creditoarea a invocat disp. art. 150 alin. 6 din nr.OG 92/2003, omițând însă existența disp. art. 46 alin. 8 din același act normativ, care stabilesc în mod clar că dreptul de gaj, deci dreptul de a i se considera creanța ca fiind garantată, se dobândește de creditorul fiscal numai prin sechestrul înființat asupra bunurilor mobile, drept de gaj care îi conferă acestuia față de alți creditori aceleași drepturi ca și dreptul de gaj în sensul prevederilor dreptului comun, iar nu prin înscriere în.
În ceea ce privește bunurile imobile, alineatul 5 al art. 150 din nr.OG 92/2003 prevede că executorul fiscal care aplică sechestrul încheie un proces-verbal de sechestru, dispozițiile art. 147 alin. 9 și 10 și ale art. 148 alin. 1 și 2 fiind aplicabile. Mai mult decât atât, a mai precizat judecătorul sindic, dispozițiile din Codul d e procedură fiscală sunt susținute și de prevederile Legii nr. 99/1999, titulul VI, cap. III, art. 29 alin. 1, potrivit căruia prin înscrierea avizului de garanție reală la, garanțiile reale și sarcinile constituite pe bunuri mobile îndeplinesc numai condiția de publicitate, înregistrarea în neconferind însă calitatea de creanță garantată.
Potrivit art. 10 alin 3 titlul IV din Legea nr. 99/1999, garantia reala poate sa aiba ca obiect un bun mobil individualizat sau determinat generic ori o universalitate de bunuri mobile, Totodata, potrivit art. 13 din acelasi act normativ, garantia reala mobiliara se constituie numai pe baza unui contract de garantie, Prin urmare, orice garantie se constituie asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului in temeiul unui contract de garantie. In speta, a apreciat judecătorul sindic, creditoarea nu a facut dovada incheierii vreunui contract de garantie reala mobiliara asupra bunurilor din patrimoniul debiotarei, nefiind indicate nici bunurile asupra carora au fost constituite garantii.
Ca urmare, judecătorul sindic a reținut că înscrierea în a creanțelor fiscale este doar o modalitate de realizare a publicității față de terți și nu îi conferă creditorului fiscal, potrivit dispozițiilor Codului d e procedură fiscală, un drept de gaj asupra bunurilor mobile ale debitorului, astfel că în temeiul disp. art. 73 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 a respins în totalitate contestația formulată de creditoarea
Referitor la contestația împotriva tabelului preliminar de creante a creditoarei B, care a solicitat înscrierea sa în tabel cu suma de 155.161,15 lei, si nu doar cu suma de 80.076,75 lei, creanta bugetara tardiva. asa cum a fost înscrisă, judecătorul sindic a reținut următoarele:
Prin sentința comercială nr. 945/C/2009 din data de 11.03.2009, pronunțată în dosarul nr- aflat pe rolul Tribunalului Comercial Clujs -a dispus deschiderea procedurii insolvenței față de debitoarea SC & SRL C-N, în calitate de administrator judiciar fiind numit Cabinet Individual de Practician în Insolvență.
Prin sentința de deschidere a procedurii s-a stabilit ca termen de depunere a declarațiilor de creanță data de 15.04.2009, termenul pentru verificarea creanțelor, întocmirea și afișarea tabelului preliminar data de 13.05.2009, termenul pentru depunerea contestațiilor împotriva tabelului preliminar data de 20.05.2009, termenul pentru soluționarea contestațiilor și definitivarea tabelului creanțelor data de 03.06.2009.
În temeiul art. 61 alin. 3 din Legea nr. 85/2006, notificarea privind deschiderea procedurii de insolvență față de societatea debitoare a fost publicată în "Monitorul de C" din data de 01.04.2009 -256 si in Buletinul Procedurilor Insolvență nr. 1585/1.04.2009 -252 -254. De asemenea, administratorul judiciar a procedat la notificarea AVAS B potrivit, prin scrisoare recomandata trimisa in 30.03.2009, avand nr. - - f 250. Creditoarea AVAS Baa doptat o poziție pasivă față de notificare și nu și-a exercitat acțiunile prevăzute lege, depunand declaratia de creanta la o zi dupa implinirea termenului stabilit.
Potrivit disp. art. 76 din Legea nr. 85/2006, cu excepția cazului în care notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu încălcarea disp. art. 7, titularul de creanțe anterioare deschiderii procedurii care nu depune cererea de admitere a creanțelor la expirarea termenului prev. de art. 62 alin. 1 lit. b este decăzut cât privește creanțele respective din drepturile menționate la pct. 1-3. Decăderea poate fi invocată oricând, pe cale de acțiune sau de excepție. In speță, a precizat judecătorul sindic, notificarea deschiderii procedurii s-a făcut cu respectarea prev. art. 7 din Legea nr. 85/2006, astfel încât ne aflăm sub incidența tezei a II-a din art. 76 alin. 1, respectiv a unui titular de creanțe anterioare deschiderii procedurii care depune cererea de admitere a creanțelor ulterior momentului stabilit potrivit art. 62 alin. 1 lit.
Totodată, a mai relevat judecătorul sindic, nu se poate retine apararea formulata de creditoare in privinta incidentei art. 114. deoarece termenul de depunere a declaratiei de creanta are o reglementare speciala, data de art. 62 din 85/2006. De altfel, creditoarea ar fi avut posibilitatea sa formuleze o cerere de repunere in termen, in conditiile art. 103. insa nu a uzat de aceasta posibilitate legala rezumandu-se la a face aparari formale, care nu o pot insa disculpa si nu pot acoperi viciile declaratiei de creanta.
au fost apreciat de către judecătorul sindic si apararile facute de creditoarea B cu privire la confuzia facuta in privinta denumirii societatii in conditile in care aceasta a avut la dispozitie, de la primirea notificarii, 15 zile pentru a lamuri acest aspect. De altfel, din chiar contestatia formulata, se poate trage concluzia ca aceasta creditoare avea cunostinta de modificarile intervenite in privinta denumirii SC & SRL existand chiar un litigiu pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Jusitie in dosarul nr-.
de aceste considerente, exceptia tardivitatii depunerii declaratiei de creanta apare ca intemeiata, urmand a fi admisa. Cu privire la lipsa calitatii procesuale pasive a debitoarei, invocata de catre administratorul judiciar prin notificare, se constata de catre judecatorul sindic faptul ca practicianul in insolventa a renuntat la sustinerea ei astfel incat nu a mai fost pusa in discutia partilor.
In ceea ce priveste suma cu care aceasta creditoare a fost trecuta in tabel, desi acest aspect nu a fost contestat de catre AVAS, se impuna fi facute urmatoarele precizari:
Creditoarea a solicitat inscrierea sa in tabelul preliminar cu suma de 112.626,6 lei, penalitati pentru nerespectarea de catre debitoare a clauzei nr. 8.14 din contractul nr. 22/10.10.2003. Potrivit clauzei contractuale mentionate,cumparatorul, ca actionar al societatii, se obliga sa determine societateasa realizeze o cifra de afaceri din care minim 70% sa fie obtinuta din obiectul de activitate principal, pentru o perioada de 5 ani de la semnarea contractului. Potrivit raportului comisiei de cenzori care a fost intocmit in vederea realizarii cifrei de afaceri de minim 70% din obiectul de activitate, incepand cu 1.12.2003, au fost obtinute venituri exclusiv din inchirierea sau subinchirierea de productie si nu din obiectul de activitate astfel cum exista obligatia potrivit contractului.
Pentru nerespectarea contractului respectiv a clauzei 8.14, cumparatorul datoreaza o penalitate de 10% din pretul contractului respectiv din suma de 3.754.220 lei. Prin urmare, a apreciat judecătorul sindic, penalitatea de 10% din valoarea contractului este in cuantum de 37.542,2 lei si nu de 112.636,6 lei cum a fost indicat de catre AVAS. Pe cale de consecinta, creanta AVAS mentionata in tabel se ridica la suma de 80.076,75 lei, reprezentand: - 4.992,35 lei, penalitati calculate potrivit art. 8.9.6 alin 2 din contractul 12/20.06.2003; - 37.542,2 lei, penalitati calculate pentru nerespectarea clauzei 8.9.6 din contractul nr. 22/10.10.2003; - 37.542,2 lei, penalitati pentru nerespectarea clauze 8.14 din contractul nr. 22/10.10.2004.
In baza art. 73 alin 3 din Legea nr. 85/2006, judecătorul sindic a definitivat tabelul de creante privind pe debitoarea & astfel: C - 457.218 lei, creanta bugetara; C - 3.850 lei, creanta bugetara; FURNIZARE TRANSILVANIA NORD - 14.603,97 lei, creanta chirografara; COM - 310.124,55 lei, creanta chirografara; & - 2.032.391,97, creanta chirografara; B - 80.076,75 lei, creanta bugetara tardiva, in cond. art. 76 din Legea nr. 85/2006.
Împotriva acestei hotărâri au formulat recurs creditoarele ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N și B, solicitând admiterea acestuia și modificarea hotărârii instanței de fond. Prin recursul formulat, întemeiat pe dispozitiile art. 12 din Legea nr. 85/2006 coroborate cu dispozitiile art. 299 si urm. Cod pr.civilă creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - S, a solicitat admiterea recursului, modificarea sentinței recurate cu consecinta înscrierii creantei la valoarea declarată prin cererea de înscriere a creanței, cu suma de 155.161,15 RON.
Dezvoltându-și motivele de recurs, creditoarea a arătat că prin cererea de înscriere a creanței a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor la ordinea de prioritate prev. de art. 123 pct. 4 din Legea nr. 85/2006, creanță datorată de debitoarea în virtutea a două contracte nerespectate. La data de 18.05.2009, a arătat creditoarea, administratorul judiciar i-a comunicat, în conformitate cu prev. art. 72 din Legea nr. 85/2006, că nu a fost înscrisă în tabelul creditorilor cu suma solicitată, având în vedere faptul că față de termenul limită stabilit pentru depunerea declarațiilor de creanță, respectiv 15.04.2009, a declarat creanța abia la data de 16.04.2009, situație în care creanța sa este tardivă.
Având în vedere aceste rețineri ale administratorului judiciar și faptul că instanța de fond a admis excepția de tardivitate apreciind că a avut o poziție pasivă față de notificarea practicianului în insolvență, creditoarea a invocat dispozițiile art. 114 alin. 3.pr.civ. și art. 149 din Legea nr. 85/2006, apreciind că instanța de fond a trecut cu ușurință peste acestea. Pe de altă parte, creditoarea apreciază că față de notificarea administratorului judiciar, deși termenele procedurale sunt stabilite prin sentința de deschidere a procedurii, termenul între notificare și limita declarării creanței este mai mic de 15 zile, astfel că nu operează scutirea tardivității.
În sprijinul susținerilor sale, creditoarea a arătat că prin notificarea nr. 231/30.03.2009 înregistrată la sediul sub nr. 14760/01.04.2009, i-a fost comunicat termenul limită pentru depunerea creanțelor la 15.04.2009, iar la data de 16.04.2009 a formulat cerere de declarare a creanței, întârzierea datorându-se confuziei create de denumirea debitoarei -, actuala &. aceasta dovedind rea-credință, ambele având aceleași cod de înregistrare fiscală și același nr. de înregistrare la registrul comerțului.
Astfel, debitoarea & în nume propriu a încheiat cu 2 contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni, iar conform clauzelor acestora avea obligația de a comunica în termen de 30 de zile orice modificarea cu privire la sediul social, denumire, etc. obligații nerespectate de către aceasta. Mai mult, în baza acestor contracte a solicitat înscrierea în tabelul creanțelor, însă datorită datelor unice de identificare ale, cu &. a făcut confuzia cu privire la denumirea societății. Față de aceste considerente, creditoarea a solicitat admiterea recursului și respingerea excepției tardivității invocată de administratorul judiciar.
În recursul creditoarei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N, întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 și art. 312.pr.civ. se solicită admiterea recursului, modificarea sentinței atacate în sensul înscrierii sale în tabelul de creanțe cu o creanță garantată în sumă de 457.218 lei.
În dezvoltarea motivelor de recurs, creditoarea a arătat că prin cererea de admitere a creanțelor înregistrată la data de 13.04.2009 a solicitat înscrierea în tabelul creditorilor &. cu suma de 457.218 lei reprezentând creanță garantată, iar în susținerea cererii a depus în probațiune avizele de garanție nr. 5063 - 5072/12.11.2008 și nr. 5073 - 5076/13.11.2008 precum și procesul-verbal de sechestru pentru bunuri mobile nr. 16.623/24.05.2007, în cauză fiind incidente dispozițiile art. 9 alin. 1, 2, art. 28 -29 din Legea nr. 99/1999 și ale art. 151 alin. 8.pr.civ.
Pe de altă parte, a subliniat creditoarea, a întocmit procesul-verbal de sechestru pentru bunurile mobile nr. 16.623/24.05.2007, prin care a fost indisponibilizat bunul proprietatea debitorului numit "BALASTIERA", indicându-se de către organul de executare valoarea estimativă a acestuia, acest bun apărând și în evidența contabilă a societății-debitoare.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta de recurs retine urmatoarele:
Cu privire la recursul declarat de catre Directia Generala a Finantelor Publice C, solutia pronuntata de catre judecatorul sindic cu privire la contestatia acestui creditor este apreciata ca fiind legala si temeinica. Astfel, potrivit art. 151 alin. 8 din Codul d e Procedura Fiscala invocat de catre recurenta,prin sechestrul infiintat asupra bunurilor mobile, creditorul fiscal dobandeste un drept de gaj care confera acestuia in raport cu alti creditori aceleasi drepturi ca si dreptul de gaj in sensul dreptului comun, Deasemenea, potrivit art. 29 din Titlul VI privind regimul juridic al garantiilor reale mobiliare din Legea 99/1999 privind unele masuri pentru accelerarea reformei economice,dreptul de gaj dobandit prin sechestrul aplicat asupra bunurilor mobile ale societatii debitoare constituie o garantie reala mobiliara opozabila de terti doar din momentul in care se indeplineste conditia de publicitate prin inscrierea avizului de garantie reala la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare.
Actele depuse in probatiune de catre creditoare, care ar justifica in opinia recurentei inscrierea creantei ca fiind garantata, releva urmatoarele:
Avizele de garantie depuse in probatiune (16-30) descriu amanuntit creantele fiscale pentru care creditoarea are intentia de a obtine garantii, insa nu descriu nici un bun din patrimoniul debitoarei care sa fie grevat in vederea garantarii creantei. Mai mult, in acest context trebuie precizat faptul ca o garantie nu se naste prin declaratia unilaterala a creditoarei facuta intr-o maniera abstracta ci doar prin identificarea concreta a bunului mobil din patrimoniul debitorului afectat acestui scop si prin indeplinirea tuturor formalitatilor de publicitate. In consecinta, aceste inscrisuri nu pot dovedi temeinicia demersului prin care creditoarea intelege sa-si inscrie intreaga creanta ca fiind garantata in tabelul de creante intocmit de catre administratorul judiciar.
Un singur proces verbal depus in probatiune ( 9-15) identifica un bun din patrimoniul debitoarei grevat de garantie si anume o balastiera in valoare de 60.000 Ron. Nici acest inscris nu poate justifica temeinicia demersului dedus judecatii deoarece pe de o parte recurenta nu a facut dovada indeplinirii conditiilor de publicitate prin inscrierea garantiei in Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare pentru aof ace opozabila de terti, iar pe de alta parte, un bun in valoare de 60.000 Ron nu poate garanta in intregime recuperarea unei creante in cuantum de 457.218 Ron, asa cum solicita recurenta.
Cu privire la recursul declarat de catre, nici argumentele acestei recurente nu pot fi acceptate. Astfel, declaratia de inscriere a creantei in tabelul de creante al debitoarei supuse procedurii de insolventa este tardiva prin raportare la data stabilita prin sentinta de deschidere a procedurii. Astfel, prin sentinta de deschidere a procedurii a fost stabilit termenul limita de declarare a creantelor ca fiind 15.04.2009, iar declaratia de inscriere a creantei a fost depusa la Oficiul Postal in data de 16.04.2009. Trebuie enuntat in acest context faptul ca creditoarea recurenta AVAS a fost notificata cu privire la deschiderea procedurii de insolventa inca la data de 1.04.2009.
Recurenta sustine ca intarzierea formularii cererii s-a datorat unei confuzii provocate de denumirea anterioara a societatii, Argumentul nu poate fi acceptat deoarece notificarea cuprinde toate datele de identificare ale societatii comerciale, cum sunt numarul de inregistrare in registrul comertului si codul unic de inregistrare. Mai mult, chiar in cuprinsul contestatiei recurenta creditoare aminteste ca pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie se afla dosarul - care are ca obiect o actiune in pretentii formulata de catre AVAS impotriva SC & SRL.
In consecinta, recurenta avea cunostinta de actuala denumire a debitoarei. Recurenta nu explica nici imprejurarea paradoxala conform careia a fost in imposibilitate, conform propriilor afirmatii, sa formuleze declaratie pana in 15. 04.2008, insa in baza acelorasi date pe care le avea la dispozitie si-a declarat creanta doar o zi mai tarziu, in 16.04.2008. In opinia instantei, nu a existat vreo imposibilitate de declarare a creantei in termenul stabilit in mod procedural de catre judecatorul sindic, iar prin prisma acestei concluzii recursul formulat este neintemeiat si va fi respins in baza art. 312 alin. 1.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - S, cu sediul procesual ales in B,--11, sector 1 și ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUNICIPIULUI C-N reprezentata de Directia Generala a Finantelor Publice a Judetului C, cu sediul in C-N, Piata, nr. 19, jud. C, in contradictoriu cu Pro Insolvens, cu sediul in C-N,-,. 16, jud. C, in calitate de administrator judiciar al SC & SRL împotriva sentinței comerciale nr. 2.250 din 03 iunie 2009 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Comercial Cluj, pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 27 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTORI, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Dact./5 ex./ 30.11.2009.
jud.fond..
Președinte:Axente Irinel AndreiJudecători:Axente Irinel Andrei, Claudia Idriceanu, Danusia
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
