Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 209/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 209
Ședința publică de la 21 Aprilie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi
Judecător I -
JUDECĂTOR 2: Iulia Miler
Grefier - -
Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent I - I și pe lichidator -, intimat "", intimat "" B, intimat I, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva sentinței comerciale numărul 48/S din 6 februarie 208, prnunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă d-na cons.jr. pentru recurentul creditor a jud. I - Administrația Finanțelor Publice I, lipsind:
- intimat Creditor -
- intimat Creditor - ""
- intimat Debitor - ""
- lichidator - -
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:
- recurs la prim termen; recurent scut9it de plata taxelor de timbru;
- procedura legal îndeplinită cu toate părțile;
- nu s-au formulat întîmpinări în cauză, după care
La interpelarea instanței, d-na cons.jr. precizează că nu mai are de administrat noi probe și nici alte cereri de formulat.
Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvîntul la dezbateri.
Pentru recurentul creditor a jud. I - Administrația Finanțelor Publice I, d-na cons.jr. pune concluzii de admitere a recursului, de casare a hotărîrii instanței de fond și trimiterea dosarului spre rejudecarea cauzei, pentru ca lichidatorul judiciar să completeze raportul cu persoanele care se fac vinovate de situația de insolvență în care a ajuns societatea.
Instanța declară închise dezbaterile și rămîne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA
Deliberând asupra recursului de față, constată:
Prin sentința comercială nr. 48/S/6 februarie 2008 a Tribunalului Iașis -a dispus:
Respinge cererea privind autorizarea creditorului Administrația Finanțelor Publice a Municipiului I, cu sediul în I, str. - nr. 26, să introducă și să susțină acțiunea în stabilirea răspunderii personale pentru pasivul debitorului falit.
Respinge obiecțiunile la raportul final al administratorului judiciar formulate de același creditor.
În temeiul disp. art. 131 din Legea nr.85/2006, dispune închiderea procedurii insolvenței debitorului, cu sediul social în I, șos. - nr. 63,. 980, se. A,. l,.5, jud.
Dispune radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiulart.136 din lege,descarcă pe administratorul judiciar de orice îndatoriri și responsabilități, iar în temeiul art. 135 dispune notificarea prezentei sentințe prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvența, debitorului, creditorilor, Direcției Generale a Finanțelor Publice a Județului I și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași,pentru efectuarea mențiunilor de radiere.
În temeiul art. 4, aprobă decontul administratorului judiciar I și dispune ca din fondul de lichidare constituit la să-i fie achitată acestuia suma de 950,00 lei.
S-a reținut că prin sentința civilă nr. 290/S/20.06.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Iași, s-a deschis procedura insolvenței împotriva debitorului SC SRL
La data de 22.11.2007 administratorul judiciar desemnat în cauză a prezentat raportul final cuprinzând propunerea de închidere a procedurii, ca urmare a lipsei bunurilor din averea debitorului. Copii după raportul final și actele anexe au fost comunicate debitorului,creditorilor și afișate la ușa instanței.
În termen legal,creditorul a Municipiului Iaf ormulat obiecțiuni la raportul administratorului judiciar și a solicitat să fie autorizat să formuleze și să susțină acțiunea în stabilirea răspunderii personale.
În motivarea obiecțiunilor, în esență, creditorul arată că administratorul judiciar nu a făcut toate demersurile pentru întocmi un raport amănunțit cu privire la cauzele și împrejurările care au dus la starea de insolvență,nu a stabilit persoanele vinovate și a solicitat închiderea procedurii deși exista prezumția că ar fi fost săvârșite fapte din cele prevăzute de art.138 din Legea nr. 85/2006 sau infracțiuni.
Obiecțiunile formulate de creditor vor fi respinse ca fiind neîntemeiate,pentru motivele ce le vom arăta în cele ce urmează:
Așa cum arată administratorul judiciar (fila 42 și următoarele) nu intrat în posesia unor date sau documente din care să rezulte fapte de natura celor enumerate de art. 138 din Legea nr. 85/2006 și care ar putea atrage răspunderea patrimonială a organelor de conducere sau de supraveghere.
Pe de altă parte, așa cum rezultă din analiza întregului ansamblu probator administrat în cauză, lichidatorul judiciar și-a îndeplinit cu toată diligenta obligațiile prevăzute de lege, desfășurând activitățile specifice și întocmind documentele necesare, pe care le-a depus la dosarul cauzei.
Analizând cererea de autorizare prin prisma dispozițiilor legale incidentele constată că aceasta este vădit neîntemeiată și va fi respinsă ca atare, pentru următoarele considerente:
Legea nr. 85/2006 privind insolvența stabilește în mod expres că cererile având ca obiect răspunderea personală pot fi introduse numai de către administratorul sau lichidatorul judiciar (art. l38, alin. l) iar în condiții speciale și de comitetul creditorilor cu autorizarea judecătorului-sindic. Astfel, la art. 138, alin. 3 din noua lege se prevede că numai în condițiile în care administratorul sau lichidatorul judiciar a omis să indice cauzele insolvenței, persoanele creditorilor poate cere judecătorului - sindic să-1 autorizeze să introducă o astfel de acțiune. Ori, în speță,administratorul judiciar și-a exprimat fără echivoc poziția în legătură cu răspunderea personală,arătând,așa cum s-a menționat mai sus, că nu a intrat în posesia unor acte contabile sau extracontabile care să conducă la stabilirea unui raport de cauzalitate între starea de insolvența a societății debitoare și activitatea organelor de conducere ale acesteia.
Ca urmare, nu este îndeplinită nici una dintre condițiile prevăzute de lege pentru autorizarea comitetului creditorilor, cu atât mai mult a unui singur creditor. în lipsa autorizării, potrivit dispozițiilor legale sus menționate, creditorul - reclamant este lipsit de calitate procesuală activă în ce privește formularea acțiunii în stabilirea răspunderii personale.
În condițiile expuse,va fi admisă propunerea administratorului judiciar și se va dispune închiderea procedurii declanșate împotriva debitorului potrivit dispozițiilor art. 131 din Legea nr. 85/2006, cu consecința radierii acestuia din registrul comerțului și evidențele fiscale.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs - I susținând că este nelegală și netemeinică, că prin raportul primar înregistrat cu nr. 1028/03.09.2007, cât și prin C final din data de 22.11.2007 prin care s-a propus închiderea procedurii, administratorul judiciar nu a răspuns cerințelor impuse de prevederile art. 20 alin. 1 lit. b din Legea nr. 85/2006, în sensul că nu s-au menționat exact cauzele și împrejurările care au condus debitoarea la incapacitate de plată și nici persoanele cărora le-ar fi imputabilă.
Din rapoartele anterior invocate rezultă că debitorul nu are nici sediu, nici punct de lucru. Acest fapt demonstrează rea credință din partea administratorului debitoarei, care avea obligația să anunțe organul fiscal despre schimbarea sediului și despre întreruperea activității. Reaua credința putea fi sesizată și de către administratorul judiciar din faptul că reprezentantul legal nu a dat curs solicitărilor de a se prezenta la sediul Tribunalului Iași, unde a fost convocat și nici nu a depus actele contabile.
Nefiind indicate nici cauzele care au condus debitorul în stare de insolvență, nici persoanele cărora le este imputabilă această situație, existând însă, premisele aplicării dispozițiilor art. 138 alin. l lit. c și d, din actul normativ indicat, consideră că, înainte de soluționarea propunerii închiderii procedurii declanșate împotriva se impune autorizarea creditorului pentru a introduce acțiunea pentru stabilirea răspunderii personale (menționează că în tabelul creditorilor au fost înscriși doar doi creditori, astfel încât nu poate fi desemnat comitetul creditorilor).
S-a menționat în raportul final că nu s-au identificat fapte sau acte de natura celor prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. l din Legea 85/2006. Dacă administratorul judiciar nu a depistat fapte de natura celor prevăzute la alin. 1 al art. 138, apreciază că solicitarea creditorului bugetar de a dovedi el însuși existența unor astfel de împrejurări sau fapte dintre cele menționate de lege, care să conducă la incriminarea persoanelor vinovate de starea de insolvență a debitoarei, este pe deplin legală, astfel încât el nu trebuie privat de dreptul conferit de legiuitor de a formula acțiunea prevăzută de art. 138 alin. 3.
Apreciază că s-ar impune ca administratorul judiciar să obțină informații suplimentare cu privire la documentele contabile, activitatea debitorului și persoanele cărora le este imputabilă situația în care a ajuns societatea.
Pe de altă parte, inexistența societății la sediul indicat, a administratorului la domiciliul acestuia, a evidențelor contabile, precum și a împrejurării că nu s-a efectuat un control fiscal de organele abilitate în vederea verificării realității operațiunilor comerciale și a înregistrărilor în evidența proprie, poate conduce și la prezumția existenței unor fapte care să constituie infracțiuni sau pot antrena răspunderea patrimonială în temeiul dispozițiilor art. 138 din Legea 85/2006.
Analizând criticile în raport de dispozițiile legale în materie, se constată că recursul nu este întemeiat.
Corect instanța de fond a reținut că din datele oferite de administratorul judiciar, care și-a îndeplinit corect obligațiilor legale, nu rezultă elemente de natură a atrage răspunderea materială a administratorului în sensul art. 138 din Legea nr. 85/2006 (fila 42 și următoarele).
Administratorul a întocmit documentele specifice și le-a depus la dosar pentru a fi valorificate corespunzător.
Cât privește cererea de autorizare a creditorului pentru introducerea acțiunii este neîntemeiată, deoarece Legea nr. 85/2006 - art. 138 alin. 1 privind insolvența prevede că aceasta poate să o promoveze administratorul/lichidatorul judiciar ori comitentul creditorilor în condiții speciale, cu aprobarea judecătorului sindic.
În situația în care administratorul - lichidatorul judiciar a omis să examineze cauzele insolvenței, creditorii pot cere judecătorului sindic să introducă o astfel de acțiune. Ori, în speță, administratorul judiciar și-a exprimat doar opinia în urma examinării amănunțite a cauzelor insolvenței și persoanele implicate reținând în raportul întocmit că nu a intrat în posesia documentelor care să contureze raportul de cauzalitate între starea de insolvență și activitatea defectuoasă a organelor de conducere ale acesteia.
Așa fiind, nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru a putea să se dispună autorizarea comitetului creditorilor, cu atât mai mult a unui singur creditor.
Pe cale de consecință, se va respinge recursul și va fi menținută sentința recurată fiind temeinică și legală, motivele evocate, în totalitatea lor, fiind nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul formulat de creditorul Direcția Generală Finanțelor Publice a județului I - Administrația Finanțelor Publice municipiului împotriva sentinței comerciale nr. 48 S/6 februarie 2008 a Tribunalului Iași - judecător sindic, pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 21 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
Red.
Tehnored.
02 ex.
01.05.2008
Tribunalul Iași
Jud. BGD.
Președinte:Radu CremenițchiJudecători:Radu Cremenițchi, Iulia Miler, Cipriana Poiană
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
