Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 247/2010. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ, contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA CIVILĂ NR.247/COM
Ședința publică din 18 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Georgiana Pulbere
JUDECĂTOR 2: Claudiu Răpeanu
JUDECĂTOR 3: Adriana Pintea
Grefier - -
S-a luat în examinare recursul comercial d clarat de debitorul SC SRL prin lichidator, cu sediul în C,-, -.A,.16, județ C, împotriva Sentinței civile nr.231/02.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI, cu sediul în C,- A, județ C, având ca obiect procedura insolvenței - deschiderea procedurii insolvenței.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă lichidator, pentru recurentul debitor SC SRL, lipsind intimatul ORC
Procedura legal îndeplinită, potrivit art.87 și urm. cod pr.civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul este declarat și motivat în termen legal timbrat cu 20 lei taxă judiciară de timbru, conform chitanței seria - - - din 22.12.2009 și cu 0,30 lei timbru judiciar.
Lichidator, pentru recurentul debitor SC SRL, precizează că nu are alte cereri de formulat în cauză.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Lichidator, pentru recurentul debitor SC SRL, solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat, întrucât starea de insolvență este neîndoielnică, dovedită prin titluri executorii, conform art.3 al.1 din Legea 85/2006.
Cererea introductivă fiind formulată de către debitoare - în mod eronat instanța de fond a făcut distincția între situația în care afirmarea stării de insolvență provine de la reprezentantul legal al societății, iar starea de insolvență nu trebuie dovedită - față de situația în care afirmarea provine de la lichidatorul debitoarei - iar starea de insolvență trebuie dovedită cu alte mijloace de probă.
Pentru formularea cererii de deschidere a procedurii de către debitoare - prin lichidator - se impune existența unei anumite valori a creanței înregistrate împotriva debitoarei (diferită de valoarea prag impusă de lege prin art.3 alin.2), însă fără a fi menționată valoarea unei asemenea creanțe care să justifice admiterea cererii.
Apreciază că starea de insolvență a debitoarei este neîndoielnică, aceasta fiind dovedită cu documentele aflate la dispoziția lichidatorului și anexate cererii de deschidere a procedurii insolvenței în formă simplificată, învederând instanței că, a formulat precizări scrise cu privire la onorariul lichidatorului.
Curtea rămâne în pronunțare.
CURTEA:
Asupra recursului comercial d e față, constată următoarele:
Debitoarea SC SRL, prin lichidator Cabinet Individual de Insolvență, a solicitat să fie supusă prevederilor Legii nr.85/2006, în sensul deschiderii procedurii falimentului în formă simplificată, cu motivarea că, prin Încheierea nr.27668/14.07.2009 a judecătorului-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, a fost desemnată, în condițiile art.237 al.7 din Legea 31/1990 ca lichidator al debitoarei.
Lichidatorul a precizat că, în exercitarea atribuțiilor stabilite de lege în sarcina sa, a notificat societatea debitoare pentru a-i preda actele contabile, demers la care nu a răspuns, precum și creditorii bugetari, singurul care s-a înscris la masa credală fiind Societatea Română de Televiziune cu o creanță în sumă de 144 lei.
Prin Încheierea nr.231 din 02.10.2009, Tribunalul Constanțaa respins cererea formulată de debitoarea SRL prin lichidator, ca nefondată, reținând în esență că, potrivit art.1 alin.2 lit. c) pct.2 din Legea nr.85/2006, procedura simplificată se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență, care se încadrează în categoria societăților comerciale la care actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite.
Insolvența este definită de art. 3 pct. 1 din lege ca fiind "acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizează prin insuficiența fondurilor bănești disponibile pentru plata datoriilor exigibile; insolvența este prezumată ca fiind vădită atunci când debitorul, după 30 de zile de la scadență, nu a plătit datoria sa față de unul sau mai mulți creditori".
Când debitorul cere deschiderea procedurii, reține instanța de fond, avem de-a face cu o recunoaștere a stării de insolvență și, practic, nu e nimic de dovedit, însă numai în situația în care mărturisirea provine de la reprezentantul legal al debitoarei.
Or, în speță, recunoașterea provine de la lichidatorul societății care nu cunoaște situația contabilă a debitoarei, după cum a și precizat, recunoașterea sa nefiind astfel în legătură cu fapte desfășurate în cadrul societății, așadar, starea de insolvență trebuie dovedită cu alte mijloace de probă.
Cum în cauză lipsesc documentele contabile care trebuiau să însoțească în mod obișnuit cererea de deschidere a procedurii formulată de debitoare (art. 28), nu s-a putut reține de instanța de fond în mod neîndoielnic, existența unor datorii exigibile, neachitate în cel puțin 30 de zile de la scadență, datorită insuficienței fondurilor bănești disponibile.
Pe de altă parte, insolvența vădită presupune că, debitorul se află într-o evidentă și acută criză de lichidate, iar dificultățile financiare sunt grave, pasivul debitorului fiind de o valoare semnificativă, concluzie care se desprinde și din interpretarea art.3 pct.12 care, impune creditorului o anumită valoare prag pentru formularea cererii de deschiderii a procedurii.
Deși o asemenea cerință nu este reglementată expres și pentru cererea debitorului, scopul legii, astfel cum este definit de art.2, nu poate fi atins, cât timp recuperarea creanțelor împotriva averii debitoarei în această procedură presupun efectuarea de cheltuieli exagerat de mari (minim 3000 lei-onorariu lichidator judiciar), în raport cu valoarea datoriilor afirmate de unicul creditor ( 54 lei).
De altfel, potrivit art.178 alin.1 Cod pr.fiscală, în situațiile în care cheltuielile de executare sunt mai mari decât creanțele fiscale supuse executării silite, conducătorul organului de executare poate aproba anularea debitelor respective.
Pentru aceste considerente, judecătorul-sindic a respins cererea ca nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs debitorul SC SRL prin lichidator, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, cu indicarea temeiului de drept prevăzut de art.304, art.3041al.7,8,9 Cod pr.civilă, art.2701și art.2702din Legea nr.31/1990 R, Legea nr.85/2006 și următoarea motivație, în esență:
a) greșit instanța de fond a apreciat că afirmarea stării de insolvență nu provine de la reprezentantul legal al societății;
b) în mod eronat instanța de fond a făcut distincția între situația în care afirmarea stării de insolvență provine de la reprezentantul legal al societății - iar starea de insolvență nu trebuie dovedită, față de situația în care afirmarea provine de la lichidatorul debitoarei - iar starea de insolvență trebuie dovedită cu alte mijloace de probă;
c) greșit instanța de fond a apreciat că în cauză nu se poate reține în mod neîndoielnic existența stării de insolvență, nereținând existența creanțelor certe, lichide și exigibile, scadența acestora depășind cu mult 30 de zile, ignorând cererile de admitere a creanțelor înregistrate în cauză de către DGFP C și Societatea Română de Televiziune (Anexa 2). Mai mult instanța de fond a ignorat titlul executoriu emis de DGFP C pentru suma de 12.126 lei, deși acesta a fost depus la dosarul cauzei la data de 28.09.2009;
d) prin respingerea cererii, judecătorul sindic a ignorat temeiul de drept al cererii de deschidere a procedurii insolvenței și anume art.27 și art.1 al.1, raportat la art.32 al.1 din legea insolvenței;
e) în mod greșit judecătorul sindic a motivat soluția de respingere a cererii prin neatingerea scopului legii: respectiv recuperarea valorii creanțelor presupune cheltuieli exagerat de mari, deoarece atingerea scopului legii se realizează prin însăși parcurgerea procedurii de insolvență în formă simplificată. Legea nu condiționează în nici un fel admisibilitatea cererii formulate de debitoare de existența unui echilibru între valoarea creanțelor și valoarea cheltuielilor ce se efectuează cu procedura falimentului.
Solicită admiterea recursului și, pe cale de consecință, modificarea în tot a sentinței recurate, în sensul admiterii cererii formulate de debitoarea SC SRL privind deschiderea procedurii simplificate a insolvenței.
Recursul este nefondat, urmând a fi respins, în conformitate cu dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, apreciază Curtea, pentru următoarele considerente, în esență:
Prin Încheierea nr.27668/14.07.2009 pronunțată de judecătorul-delegat la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Constanța, în dosar nr.48249/07.07.2009, a fost desemnată, în condițiile art.237 al.7 din Legea 31/1990, ca lichidator dna. - Cabinet Individual de Insolvență - al debitoarei SC SRL.
În aceste condiții, la data de 23.09.2009 debitoarea, prin lichidator solicită instanței a fi supusă prevederilor Legii nr.85/2006 pentru deschiderea procedurii în formă simplificată, arătându-se că, societatea înregistrează datorii cărora le sunt aplicabile dispozițiile art.1 al.2 lit. "c" și "e" din Legea nr.85/2006.
Conform textului de lege sus-precizat art.1 al.2 lit."c""Procedura simplificată prevăzută de lege se aplică debitorilor aflați în stare de insolvență care se încadrează în una din următoarele categorii:. c) comercianții care fac parte din categoriile prevăzute la al.(1) și îndeplinesc una din următoarele condiții:
1.Nu dețin nici un bun în patrimoniul lor;
2.Actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite;
3.Administratorul nu poate fi găsit;
4.Sediul nu mai există sau nu corespunde adresei din registrul Comerțului;
. e) Societăți comerciale dizolvate anterior formulării cererii introductive.
Cu alte cuvinte, față de dispoziția din lege sus-citată, Curtea apreciază că, indiferent de cauza dizolvării, pot fi supuse aplicării procedurii insolvenței societățile comerciale dizolvate, cu mențiunea că acestora le este aplicabilă procedura simplificată, textul art.1 al.2 din Legea nr.85/2006 stipulând că, procedura simplificată se aplică comercianților ce se încadrează în una din categoriile indicate la lit."a-f", între care și cei indicați la lit."c".
Comercianții care fac parte din categoria celor prevăzuți în art.1 al.2 lit."c" din lege, sunt cei care fac parte din categoriile prevăzute la art.1 al.1, chiar dacă nu toate entitățile juridice avute în vedere de al.1 nu au calitatea de comercianți.
Este cunoscut că, primul caz de incidență a procedurii simplificate este atunci când debitorii nu dețin nici un bun în patrimoniul lor, pentru ca cel de- al doilea caz de aplicare să îl reprezinte situația în care actele constitutive sau documentele contabile nu pot fi găsite, iar cel de-al treilea caz este atunci când administratorul nu poate fi găsit, și cel de-al patrulea caz în care se aplică procedura simplificată este atunci când sediul debitorului nu mai există sau nu corespunde adresei din Registrul Comerțului.
În speță, Curtea reține că, cererea având ca obiect deschiderea procedurii simplificate este formulată de lichidatorul societății, cu motivația în esență că, nu cunoaște situația contabilă a debitoarei, nefiindu-i prezentate documentele contabile ale societății comerciale ce a fost dizolvată anterior.
În aceste condiții, și pornind de la definiția dată insolvenței de legiuitor în conținutul dispozițiilor art.3 al.1 din Legea nr.85/2006, Curtea apreciază că, în mod legal și temeinic instanța de fond a reținut că, avem de-a face cu o recunoaștere expresă a stării de insolvență din partea debitorului ce cere personal deschiderea procedurii, însă numai în situația în care mărturisirea provine de la reprezentantul legal al debitoarei.
Așa fiind, cum în speță recunoașterea provine de la lichidatorul societății, iar starea de insolvență trebuie dovedită cu mijloace de probă ce se circumscriu dispozițiilor art.1169 Cod civil, iar în cauză lipsesc documentele contabile ce trebuiau să însoțească în mod obișnuit cererea dedusă judecății, Curtea apreciază că, în mod legal și temeinic nu se poate reține, neîndoielnic existența unor datorii exigibile, certe și lichide și care, nu au fost achitate în termen de cel puțin 30 de zile de la scadență, datorită insuficienței fondurilor bănești disponibile.
Cu alte cuvinte, în toate cazurile, cererea debitorului de deschidere a procedurii insolvenței reprezintă o recunoaștere a stării de insolvență, fie că aceasta este actuală sau iminentă, iar starea de insolvență este o condiție a deschiderii procedurii, aceasta în condițiile în care între recunoașterea voluntară și cea provocată apare distincția legată de toate elementele ce țin de regimul juridic al probelor și de atitudinea părților în proces, deoarece judecătorul sindic verifică toate aspectele legate de starea de insolvență a debitoarei și pragul valoric al creanțelor înregistrate, pentru a constata dacă această stare este instalată și iminentă.
De altfel, din punct de vedere al condițiilor de fond, Legea insolvenței nu pretinde decât ca debitorul să dovedească starea de insolvență actuală sau iminența în care se află, probele nefiind necesare din moment ce debitorul recunoaște că se află într-o stare de insolvență, situație de fapt ce nu este aplicabilă în cauză, cererea fiind formulată de lichidatorul societății.
Pentru toate considerentele sus-expuse și având în vedere că nici unul din motivele de recurs nu sunt de natură a atrage reformarea hotărârii recurate, văzând și dispozițiile art.312 Cod pr.civilă, Curtea respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul comercial d clarat de debitorul SC SRL prin lichidator, cu sediul în C,-, -.A,.16, județ C, împotriva Sentinței civile nr.231/02.10.2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr-, în contradictoriu cu intimatul OFICIUL REGISTRULUI COMERȚULUI C, cu sediul în C,- A, județ
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică, astăzi 18 Februarie 2010.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Jud.fond-
Jud.red--
Dact.DS - 2 ex.
Președinte:Georgiana PulbereJudecători:Georgiana Pulbere, Claudiu Răpeanu, Adriana Pintea
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
