Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 2584/2008. Curtea de Apel Cluj
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ nr. 2584/2008
Ședința publică din data de 11.11.2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 2: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de către împotriva sentinței comerciale nr. 1447 din 16.06.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul cu nr. unic -, în contradictoriu cu intimații: - SRL, ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE C-N PRIN DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE JUDEȚULUI C, PRIMĂRIA MUNICIPIULUI C-N, - ROMÂNIA SRL, BANK SA- SUCURSALA C-N, - PETRO SRL, - SRL, - COM SRL, LEASING SA, - - SRL, - TRANS SRL, - SRL, - PETRO SRL
- SRL, CABINET INDIVIDUAL DE PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ, având ca obiect procedura insolvenței- deschiderea procedurii falimentului.
La apelul nominal se prezintă pentru recurentul-pârât, avocat.
Procedura de citare este îndeplinită prin publicarea citației în Buletinul Procedurilor de Insolvență nr. 3683/01.10.2008.
Pentru timbrarea recursului s-a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 20 lei și s-a aplicat timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, după care se constată că s-a înregistrat la dosar întâmpinare din partea lichidatorului judiciar al debitoarei,. Se comunică un exemplar din întâmpinare cu reprezentantul pârâtului.
Reprezentantul recurentului învederează instanței că susține recursul promovat, depune în probațiune, sentința comercială nr, 2081 din 22.09.2008, citația în dosarul de executare silită și extrasul de cont din 30.06.2008.
Instanța în urma deliberării apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și nemaifiind alte cereri de formulat, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Reprezentantul recurentului solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare către instanța fondului. Reiterează oral motivele recursului, precizând că la data pronunțării sentinței atacate în iunie 2008 nu se cunoștea masa credală, întrucât nu s-a întocmit tabelul definitiv al creditorilor și nici cel consolidat, nu s-a stabilit valoarea patrimoniului debitoarei, nu s-a procedat la inventarierea sau înstrăinarea bunurilor, dar la cererea administratorului judiciar, a fost obligat pârâtul să suporte pasivul debitoarei. La fila 5 din sentința depusă la dosar rezultă că i se cere lichidatorului judiciar să întocmească inventarul și să întocmească situația cu toate plățile efectuate. În luna iunie situația contului era cea care reiese din extrasul de cont depus la dosar; în luna octombrie este admisă contestația și se dispune înscrierea în tabelul creditorilor. La data încuviințării cererii de atragere a răspunderii, nici unul din criteriile prevăzute expres de legea specială nu erau îndeplinite, nu era stabilit nici pasivul și nici sumele din executarea silită, pentru a fi distribuite. Administratorul judiciar, a procedat la executarea silită a titlului atacat cu recurs însă a fost admisă contestația la executare. Mai arată că singura probă care a stat la baza sentinței judecătorului sindic a fost raportul administratorului judiciar. Solicită cheltuieli de judecată, conform dovezii depusă la dosar.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 1477 din 16 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Comercial Cluj privind procedura insolvenței debitoarei - SRL C- judecătorul sindic a admis cererea administratorului judiciar CABINETUL INDIVIDUAL DE PRACTICIAN ÎN INSOLVENȚĂ și drept consecință a dispus deschiderea procedurii generale a falimentului față de debitoare, a numit lichidator judiciar și a obligat pe pârâtul la plata pasivului societății debitoare în cuantum de 812.288,26 lei.
Judecătorul sindic a reținut în esență că prin raportul de activitate depus la dosar la data de 5 iunie 2008 administratorul judiciar a învederat că reorganizarea activității societății debitoare nu este posibilă chiar dacă aceasta mai desfășoară activitatea deoarece nu sunt corelate veniturile pe care le deține cu cheltuielile care sunt necesare în vederea desfășurării activității acesteia. Lipsa de lichidități este accentuată și datorită creanțelor pe care debitoarea le are de încasat de la diverși debitori, conducerea societății nefăcând nici un demers în acest sens așa încât societatea nu are șanse de reorganizare și nici una dintre persoanele îndreptățite să propună un plan în acest sens nu și-a exercitat acest drept, și ca atare se impune deschiderea procedurii de faliment în formă generală.
De asemenea, s-a statuat că prin același raport al administratorului judiciar s-a stabilit că pârâtul se face vinovat de săvârșirea faptelor prevăzute de art. 138 alin (1) lit a, b și e din Legea nr. 64/1995, respectiv faptul că a folosit bunurile sau creditele persoanei juridice în folosul propriu sau cel al unei alte persoane; a făcut acte de comerț în interes personal sub acoperirea persoanei juridice; a deturnat sau ascuns o parte din activul persoanei juridice.
Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal pârâtul care a solicitat în principal admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare și în subsidiar modificarea hotărârii în sensul respingerii cererii administratorului judiciar pentru obligarea sa la plata pasivului cât și aceea de deschiderea procedurii generale de faliment; anularea numirii în calitate de lichidator judiciar a CABINETULUI INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ- și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea recursului se susține în esență că hotărârea este nelegală deoarece referitor la obligarea achitării sumei cu titlu de pasiv al societății acest cuantum nu a fost stabilit în conformitate cu legea.
Creanțele debitoarei aflate în procedură se impun a fi stabilite potrivit art. 74 alin (1) din Legea nr. 85/2006 în sensul definitivării creanțelor.
Or, textul prevăzut de art. 138 alin (1) și art. 140 din Legea insolvenței se referă tocmai la suma stabilită în creanțelor.
Pe de altă parte, susține recurentul debitoarea are în patrimoniu atât bunuri mobile cât și disponibilități bănești semnificative în conturi, din care se pot îndestula în parte creditorul. Administratorul judiciar a refuzat în permanență să procedeze la inventarierea bunurilor debitoarei și să prezinte judecătorului sindic sau creditorilor situația disponibilităților bănești aflate în conturile debitoarei care sunt de peste 8.000 Euro,1800 lire, 90 milioane lei doar într-o singură bancă.
În sfârșit, se mai susține că nu sunt îndeplinite nici condițiile de angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului singura probă pe care a reținut-o judecătorul sindic în acest sens fiind raportul administratorului judiciar.
Acest raport nu este susținut și de alte probe și de aceea se impune respingerea acțiunii.
În același timp, nu se menționează faptele concrete pretins săvârșite de către el-recurentul iar referitor la deschiderea procedurii generale dispozitivul sentinței nu respectă prevederile exprese ale art. 107 alin (2) lit b, d, e și f și ale alin (3) din Legea nr. 85/2006.
Este nelegală și desemnarea administratorului judiciar în calitate de lichidator judiciar deoarece în cazul în care va fi admis recursul este evident că nominalizarea nu poate avea loc și efect iar prevederile legale înscrise prin art. 107 alin (2) lit b și e din Legea nr. 85/2006 sunt exprese atât în ce privesc atribuțiile care trebuie stabilite în sarcina lichidatorului provizoriu cât și a renumerației acestuia.
Examinând recursul, Curtea de apel constată că este întemeiat pentru următoarele considerente:
Conform art. 138 alin (1) din Legea insolvenței la cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului judecătorul sindic poate dispune ca o parte a pasivului debitoarei ajunsă în stare de insolvență să fie suportată de membrii organelor de conducere precum și de orice altă persoană care a cauzat starea de insolvență a debitorului pentru una din faptele prevăzute sub lit a-g.
În speță, prin sentința comercială nr. 2326/C/2007 din 2 aprilie 2007 Tribunalului Comercial Cluja fost respinsă contestația societății debitoare la cererea de deschiderea procedurii formulată de creditoarea - SRL T și drept consecință s-a dispus deschiderea procedurii generale a insolvenței față de aceasta fiind desemnat în calitate de administrator judiciar CABINETUL INDIVIDUAL DE PRACTICIAN IN INSOLVENȚĂ-.
Cu toate acestea judecătorul sindic prin hotărârea atacată cu recursul de față a dispus deschiderea din nou a procedurii generale cu încălcarea dispozițiilor art. 107 alin (1) pct A lit c din Legea nr. 85/2006. Nu s-a confirmat un plan de reorganizare al activității societății debitoare și nici nu s-a pronunțat o hotărâre judecătorească în sensul respingerii acestuia.
Pe de altă parte, numirea lichidatorului judiciar s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor art. 107 alin (2) lit b și e din Legea nr. 85/2006 deoarece nu au fost stabilite atribuțiile și renumerația lichidatorului judiciar în conformitate cu criteriile prevăzute de lege iar pe de altă parte nu a fost întocmit de către administratorul judiciar și predat lichidatorului listele cuprinzând numele și adresele creditorilor și toate creanțele acestora de la data intrării în faliment cu indicarea celor născute după deschiderea procedurii.
Mai mult, prin cererea înregistrată la 28 ianuarie 2008 administratorul judiciar a solicitat angajarea răspunderii patrimoniale a administratorului statutar, în persoana recurentului și obligarea lui la întregul pasiv al societății debitoare.
Actele atașate dosarului însă, demonstrează că în speță nu s-a întocmit un tabel definitiv al creditorilor care să stabilească creanțele debitoarei aflate în procedură după cum prevăd dispozițiile art. 74 alin (1) și (2) din legea insolvenței.
Aplicarea dispozițiilor art. 138 alin (1) din lege este posibilă doar după ce a fost stabilit tabelul definitiv al creditorilor societății debitoare pentru că doar în acest mod se poate constata care este pasivul datorat de aceasta creditorilor.
În consecință, pentru considerentele arătate, potrivit dispozițiilor art. 3041Cod procedură civilă, raportat la art. 312 alin (1) din același cod, recursul se va admite ca fiind fondat, hotărârea va fi casată și se va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Cu această ocazie instanța de fond nu numai că va avea în vedere reținerile instanței de recurs dar și restul motivelor invocate în conținutul acestuia, ce vor fi analizate în contextul rejudecării.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de împotriva sentinței comerciale nr. 1477 din 16.06.2008 pronunțată în dosarul nr. - al Tribunalului Comercial Cluj pe care o casează și trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
3 ex./12.11.2008
Jud.fond-
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț, Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu
← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
---|