Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 2588/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.2588/2008
Ședința publică din data de 11.11. 2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Adriana Iluț
JUDECĂTOR 2: Idriceanu Claudia
JUDECĂTOR 3: Danusia Pușcașu
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de către pârâta - - SRL B M, împotriva Sentinței comerciale nr. 980/2008 din 18.06.2008 pronunțată de Tribunalul Comercial Cluj în dosarul cu nr. unic -, în contradictoriu cu intimații: PRO - LICHIDATOR JUDICIAR AL - INTERNAȚIONAL INDUSTRIES SRL, - - SRL, - LEASING SA, având ca obiect procedura enței - nulitate contract cesiune.
La apelul nominal se prezintă avocat G în reprezentarea intereselor recurentei-pârâte.
Procedura de citare este îndeplinită.
Pentru timbrarea recursului s-a achitat taxa judiciară de timbru în valoare de 19,5 lei și s-a aplicat timbru judiciar de 0,15 lei.
S-a prezentat referatul cauzei, după care reprezentantul recurentei declară că nu are de formulat alte cereri în probațiune și nici excepții de invocat.
Instanța în urma deliberării, apreciază că la dosar există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și nemaifiind cereri de formulat și nici excepții de invocat, constată că prezentul recurs se află în stare de judecată, închide faza probatorie și acordă cuvântul pentru concluzii asupra recursului.
Reprezentantul recurentei solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a se pronunța pe excepția de inadmisibilitate și pe excepția lipsei de interes.
Cu privire la excepția de inadmisibilitate, articolul 46 alin. 1, invocat ca temei de drept de către lichidator, se referă la anularea operațiunilor care au diminuat patrimoniul debitoarei, însă autoturismul nu a intrat în patrimoniul acesteia, contractul de leasing nefiind un act juridic care transferă proprietatea. a atenționat debitoarea în ceea ce privește aplicarea disp. art. 37.1 din contract, respectiv cu rezilierea contractului, conform adresei nr. 177/07.05.2007. Temeiul de drept care stă la baza formulării cererii de către lichidator nu îi dă dreptul la o astfel de acțiune. Face referire și la omisiunea instanței de a se pronunța asupra excepțiilor invocate și la faptul că și-a depășit atribuțiile în sensul că s-a substituit acordului de voință a părților. Solicită plata cheltuielilor de judecată.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 980 din 18 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureșs -a admis în parte acțiunea formulată de reclamanta Pro B, în calitate de lichidator al debitoarei Internațional Industries B aflată în procedură, în contradictoriu cu pârâtele - SRL și Total Leasing
S-a constatat nulitatea contractului de cesiune nr. 8 din 12.06.2007 prin care debitoarea Internațional Industries SRL B a cedat pârâtei - SRL BMc ontractul de leasing nr. 102/6.08.2004 încheiat cu pârâta Total Leasing BMp rivind autoturismul Toyota 1.3 nr. înmatriculare -.
S-a dispus repunerea părților în situația anterioară încheierii contractului de cesiune.
Pentru a dispune astfel, judecătorul sindic a reținut că, prin sentința civilă nr. 168 din 1.02.2006 pronunțată în dosar nr. 5959/2005 al Tribunalului Maramureșs -a admis cererea creditoarei SRL și s-a dispus deschiderea procedurii enței debitoarei Internațional Industries SRL B M, desemnarea administratorului judiciar Pro și ridicarea dreptului de administrare a debitoarei.
Hotărârea menționată a devenit irevocabilă prin decizia nr. 491 din 18 aprilie 2006 pronunțată de Curtea de APEL CLUJ care a respins recursul debitoarei.
Prin contractul nr. 8 din 12.06.2007, debitoarea aflată în ență, în calitate de cedent a cesionat contractul de leasing nr. 102 din 6.08.2004 încheiat cu pârâta Total Leasing SA B M, pârâtei - SRL BMc are are același administrator cu societatea aflată în procedură.
La data încheierii contractului, din valoarea totală a prețului de 9.840 euro, era achitată contravaloarea a 33 rate din cele 36 stabilite de părțile contractante (13).
Potrivit dispozițiilor art. 18 al. 1 din Legea nr. 85/2006, după ridicarea dreptului de administrare, debitorul este reprezentat de administratorul judiciar/lichidator care îi conduce și activitatea comercială.
Conform prevederilor art. 46 al. 2 din Legea privind procedura enței, în afară de cazurile prevăzute la art. 49 sau cele autorizate de judecătorul - sindic, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitor ulterior deschiderii procedurii sunt nule.
Față de normele legale enunțate și ținând seama de reglementarea cuprinsă în art. 20 lit. h din aceeași lege, în conformitate cu care una dintre atribuțiile administratorului judiciar constă în introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, este nefondată excepția privind lipsa de interes a lichidatorului - reclamant, invocată de pârâta - cesionară.
În contextul celor de mai sus, acțiunea a fost apreciată ca întemeiată și a fost admisă în parte, în sensul constatării nulității absolute a contractului de cesiune și repunerea părților în situația anterioară, respectiv revenirea autoturismului în folosința debitoarei care a achitat 33 rate din prețul stabilit prin contractul de leasing și restituirea celor 3 rate achitate de pârâta - - SRL B M în contul aceluiași preț, urmând ca după plata în întregime a ratelor de leasing de către debitoarea aflată în ență, aceasta să devină proprietara mașinii, conform dispozitivului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs pârâta - - SRL solicitând admiterea acestuia, casarea în totalitate a hotărârii atacate cu consecința trimiterii cauzei la instanța de fond, pentru ca judecătorul sindic să se pronunțe prin dispozitivul sentinței civile cu privire la excepția lipsei de interes și inadmisibilitate invocate de recurentă și cu privire la cheltuielile de judecată în raport de faptul că acțiunea reclamantei a fost admisă în parte, cu obligarea la cheltuieli de judecată în sumă de 1080 lei reprezentând onorariu avocațial.
În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâta-recurentă arată că hotărârea judecătorului sindic este nelegală fiind dată cu aplicarea greșită a legii și totodată prin hotărârea pronunțată instanța a depășit atribuțiile puterii judecătorești.
Astfel, recurenta a invocat două excepții asupra cărora judecătorul sindic avea obligația să se pronunțe prin dispozitivul hotărârii civile, respectiv excepția de inadmisibilitate care viza faptul că acțiunea formulată de lichidatorul PRO B-M, prin conținutul petitului ei era inadmisibilă, neavând nici un suport legal. Reclamanta a invocat ca temei legal al acțiunii sale dispozițiile art. 46 alin 1 din Legea privind procedura enței. Acest text de lege se referă la anularea unor acte și operațiuni care vizează diminuarea patrimoniului debitorului ori în speță, nu se poate discuta de așa ceva.
Cea de-a doua excepție, respectiv excepția lipsei de interes este una peremtorie și absolută situație în care judecătorul sindic trebuia să se pronunțe prin dispozitivul sentinței civile cu privire la această excepție.
Judecătorul sindic a omis să se pronunțe și cu privire la cheltuielile de judecată solicitate de recurentă.
Intimata PRO prin întâmpinarea formulată la data de 16 octombrie 2008 solicită respingerea recursului ca nefondat cu menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală.
Analizând recursul prin prisma motivelor invocate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, Curtea de apel constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Acțiunea formulată de lichidatorul judiciar al debitoarei în contradictoriu cu cedenta - - SRL și cesionarul - LEASING SA are ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de cesiune nr. 8/12 iunie 2007 și restabilirea situației anterioare în sensul revenirii bunului mobil (autoturismul marca Toyota 1,3) în averea debitoarei - INTERNAȚIONAL INDUSTRIES SRL, transferul dreptului de proprietate asupra autoturismului de la finanțator la debitoare și obligarea cedentei la predarea bunului către debitor reprezentat prin lichidator.
Temeiul juridic al acțiunii este prevederea art. 46 alin (1) din Legea enței susținându-se că deși s-a dispus potrivit art. 18 alin (1) din Legea enței ridicarea dreptului de administrare, debitorul prin administratorul statutar a încheiat ulterior deschiderii procedurii generale a enței contractul de cesiune prin care autoturismul mai sus indicat a ieșit din patrimoniul debitoarei.
Regula de principiu consacrată de art. 46 alin (1) din Legea nr. 85/2006 este aceea că, având în vedere situația de excepție în care se află debitorul prin intrarea în procedura enței, toate actele, operațiunile și plățile efectuate de debitorul ent, sub sancțiunea nulității absolute nu mai pot fi făcute decât sub controlul persoanelor abilitate să monitorizeze procedura, în primul rând judecătorul sindic.
În speță, la data de 6 august 2004 s-a încheiat contractul de leasing financiar nr. 102 între debitoarea - INTERNAȚIONAL INDUSTRIES SRL B-M și - LEASING SRL în calitate de finanțator, având ca obiect achiziționarea în leasing de către debitor a autoturismului Toyota, durata leasingului fiind de 36 de luni iar prețul de achiziție de 9840 Euro.
În data de 01.02.2006 prin sentința civilă nr. 168 Tribunalului Maramureș pronunțată în dosarul nr. 5959/2005 instanța a dispus deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului (hotărârea fiind pronunțată sub imperiul Legii nr. 64/1995) ridicându-i totodată și dreptul de administrare. Ulterior, prin sentința nr. 2058/16 august 2006 Tribunalului Maramureșs -a dispus intrarea în faliment a debitoarei și predarea gestiunii averii către lichidatorul judiciar.
În demersurile întreprinse de lichidatorul judiciar cu privire la inventarierea bunurilor din patrimoniul debitoarei, acesta a constatat că la data de 12 iunie 2007 s-a încheiat contractul de cesiune prin care autoturismul ce a făcut obiectul contractului de leasing a fost cesionat către - - SRL al cărui administrator statutar este una și aceeași persoană cu administratorul statutar a debitoarei aflată în faliment (numitul ).
În acest context, Curtea reține că în speță contractul de cesiune reprezintă un act de dispoziție sens în care prevederile art. 46 alin (1) din legea enței sunt ferme în privința nulității actelor operațiunilor și plăților făcute de debitor ulterior deschiderii procedurii. Nu se poate susține că acest contract de cesiune ar face parte din categoria actelor pentru conservarea patrimoniului pentru că deja s-a intrat în faliment așa încât tocmai în scopul inventarierii acestuia, nu poate fi considerat actul mai sus arătat ca fiind un act de conservare ci dimpotrivă prin încheierea sa, patrimoniul debitorului s-a micșorat. Mai mult decât atât este evidentă reaua-credință a tuturor părților implicate în încheierea contractului de cesiune prin aceea că debitoarea a încheiat acest contract prin administrator statutar deși se afla în procedura falimentului deschisă încă din 16 august 2006 iar pe de altă parte societatea cedentă are ca administrator aceeași persoană ce deține calitatea de administrator statutar al debitoarei.
Drept urmare, atât excepția inadmisibilității acțiunii cât și excepția lipsei de interes invocate de recurentă sunt nefondate întrucât așa cum s-a arătat nu are importanță faptul că, contractul de leasing nu a transferat dreptul de proprietate asupra bunului mobil atâta vreme cât acest act are caracterul unui act de dispoziție a cărei nulitate absolută se impune a fi constatată în virtutea dispozițiilor art. 46 alin (1) din legea enței. La fel de nefondată este și excepția lipsei de interes ținând seama de reglementarea cuprinsă în art. 20 lit h din legea enței potrivit căreia printre atribuțiile lichidatorului judiciar se circumscriu și introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna creditorilor.
Chiar dacă expres judecătorul sindic nu s-a pronunțat în dispozitivul hotărârii recurate asupra respingerii acestor excepții, din considerentele hotărârii (pag.3 alin (2)) rezultă fără dubiu că acesta a analizat cele două excepții și le-a respins ca nefondate.
În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct 4 Cod procedură civilă, acesta nu este prezent în cauză întrucât prin hotărârea pronunțată judecătorul sindic nu a depășit atribuțiile puterii judecătorești, pronunțându-se exact pe acțiunea formulată de lichidatorul judiciar și întemeiată pe prevederile art. 46 alin (1) din legea enței.
Judecătorul sindic nu a fost investit prin acțiunea formulată de lichidator cu analizarea împrejurării dacă debitoarea a achitat sau nu ratele de leasing stabilite prin contractul de leasing și nici asupra faptului că pârâta - LEASING SA B-M a notificat debitoarei rezilierea contractului de leasing întrucât aceasta a avut loc ulterior deschiderii procedurii (prin adresa nr. 177/7 mai 2007) și știut fiind faptul că după deschiderea procedurii falimentului sunt suspendate de drept toate acțiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale (art. 36 din legea nr. 85/2006).
Față de toate considerentele mai sus expuse, Curtea constată că în speță nu este prezent nici unul din motivele de recurs prevăzute de art. 304 Cod procedură civilă, așa încât în temeiul dispozițiilor art. 312 alin (1) Cod procedură civilă se va respinge ca nefondat recursul declarat de - - B
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge excepțiile inadmisibilității acțiunii și a lipsei de interes formulate de recurenta - - SRL B .
Respinge recursul declarat de - - SRL B împotriva sentinței civile nr. 980 din 18 iunie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică data de 11 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./20,11.2008
Jud.fond.-
Președinte:Adriana IluțJudecători:Adriana Iluț, Idriceanu Claudia, Danusia Pușcașu
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
