Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 318/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIE Nr. 318
Ședința publică de la 15 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Cipriana Poiană
JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu
JUDECĂTOR 3: Iulia Miler I -
Grefier: - -
S-au luat în examinare cererile de recurs comercial formulate de I - I și B împotriva sentinței comerciale nr. 140/S din 25 martie 2008 și a încheierii din 12.02.2008 pronunțate de Tribunalul Iași - judecător sindic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic G reprezentantul recurentei-creditoare B, lipsă fiind recurentul-creditor I, intimatul-debitor SC "" I, prin lichidator Lichidator
Procedura legal îndeplinită, părțile fiind citate prin buletinul procedurilor de insolvență și potrivit codului d e procedură civilă.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că, cererile de recurs fiind declarate și motivate în termen, scutite de taxă de timbru.
Nemaifiind alte cereri prealabile instanța constată, cererile de recurs în stare de judecată și dă cuvântul la dezbateri.
Consilier juridic G reprezentantul recurentei B solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat în scris, casarea sentinței comerciale nr. 140/S din 25 martie 2008 și a încheierii din 12.02.2008 pronunțate de Tribunalul Iași - judecător sindic cu trimitere în vederea rejudecării cauzei, motivând că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, precizând că societatea debitoare nu și-a ținut contabilitatea în conformitate cu legea, societatea fiind administrată cu rea credință sau neglijență, creditorii neputându-și recupera creanțele.
Declarându-se închise dezbaterile instanța rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
CURTEA DE APEL
Asupra recursului civil de față.
Prin sentința comercială nr. 140/S/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic s-a dispus închiderea procedurii insolvenței debitorului SC SRL, cu sediul în mun. I,-, jud., nr. de înregistrare în Registrul comerțului J- și cod de identificare fiscală -.
S-a dispus radierea debitorului din registrul comerțului.
În temeiul dispozițiilorart.136din Legea privind procedura insolvenței, escarcă lichidatorul judiciar LICHIDATOR I, cu sediul în mun. I,-, bloc 8, scara A, etaj 4,. 19, jud. I, număr de ordine în 202, număr de înregistrare în Registrul societăților profesionale - 0021 de orice îndatoriri și responsabilități.
În temeiul dispozițiilorart.135din Legea privind procedura insolvenței, s-a dispus notificarea prezentei sentințe debitorului, creditorilor, administratorului special, Direcției Generale a Finanțelor Publice I și Oficiului Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Iași pentru efectuarea mențiunii de radiere, prin publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut următoarele:
Prin sentința comercială nr. 159/COM/19.10.2004 irevocabilă prin nerecurare a fost deschisă procedura reorganizării judiciare și falimentului împotriva debitorului SC SRL, cu sediul în mun. I,-, jud., nr. de înregistrare în Registrul comerțului J- și cod de identificare fiscală -, constatându-se că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 31 alin. 5 din Legea nr. 64/1995, act normativ în vigoare la acea dată, iar prin încheierea nr. 352/29.06.2005 s-a dispus începerea procedurii falimentului împotriva debitoarei.
Tabelul definitiv al creanțelor asupra averii debitorului, definitivat prin încheierea nr. 45/01.02.2005 și consolidat prin încheierea nr. 449/12.10.2005, cuprinde doi creditori, Administrația Finanțelor Publice a municipiului I cu o creanță în cuantum de 90.022,60 lei și AVAS cu o creanță în cuantum de 2.458,20 lei (749,50 USD).
Prin raportul final depus și înregistrat la data de 11.02.2008 (fila 29, vol. II), lichidatorul judiciar arată că pârâta a restituit în cursul procedurii sumele pe care le datora, fiind distribuite între creditori, iar în urma evaluării activelor debitoarei s-a constatat că acestea nu au valoare de piață, astfel încât solicită închiderea procedurii, nefiind relevate motive pentru angajarea răspunderii administratorului statutar.
Prin încheierea pronunțată la data de 12 februarie 2008 judecătorul-sindic a respins cererea creditorului Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, cu sediul în mun. I, str. - nr. 26, jud. I, având ca obiect autorizarea introducerii acțiunii prevăzute de art. 138 pentru stabilirea răspunderii personale a organelor de conducere ale debitorului SC SRL, cu sediul în mun. I,-, jud. I, reținându-se că în conformitate cu prevederile art.138 alin. 3 din Legea nr.85/2006, comitetul creditorilor poate fi autorizat de judecătorul-sindic pentru introducerea acțiunii în răspunderea personală a administratorilor numai dacă administratorul sau lichidatorul judiciar omit să indice în rapoartele lor cauzele insolvenței, persoanele culpabile de aceasta sau să formuleze o astfel de acțiune iar răspunderea persoanelor culpabile este pe cale să se prescrie. Cum în cauză nu există astfel de omisiuni, lichidatorul judiciar precizând expres că nu poate fi reținută nici una din situațiile enumerate de art.138 alin.1 lit. a - g, care să releve motive de angajare a răspunderii administratorului statutar al debitorului, cererea formulată nu poate fi primită în aceste condiții, nefiind întrunite condițiile impuse de art.138 alin.3 din Legea nr.85/2006 pentru a se autoriza un astfel de demers judiciar.
Constatându-se în cadrul procedurii că nu au fost identificate bunuri care să poată fi supuse valorificării, debitorul nu are disponibilități în conturi bancare și nu au fost identificate nici creanțe ce ar fi putut fi încasate în numele acestuia, lichidatorul judiciar a solicitat închiderea procedurii pe temeiul art.131 din Legea nr.85/2006, propunere notificată părților fără a se formula obiecțiuni.
În condițiile în care debitorul aflat în insolvență, după cum s-a constatat, nu deține bunuri sau elemente de patrimoniu care să asigure acoperirea creanțelor, procedura este lipsită de obiect, astfel încât se va dispune potrivit art.131 din Legea nr.85/2006 închiderea procedurii și radierea debitorului din evidențele registrului comerțului și cele fiscale, continuarea sa neavând ca finalitate decât majorarea nejustificată a cheltuielilor de procedură.
În cauză au declarat recurs creditoarele Direcția Generală a Finanțelor Publice I -Administrația Finanțelor Publice I și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului.
Iad eclarat recurs împotriva încheierii de ședință din 12.02.2008 și a sentinței comerciale nr. 140/S/25.03.2008 pronunțată de Tribunalul Iași.
În motivarea recursului Ias usținut că hotărârea judecătorului sindic de respingere a cererii vizând autorizarea Administrației Finanțelor Publice a municipiului I de a introduce acțiunea pentru stabilirea răspunderii personale nu este legală și că soluția contravine dispozițiilor Legii nr. 85/2006.
Susține recurenta că nu sunt întrunite condițiile prevăzute de lege pentru desemnarea comitetului creditorilor (un număr minim de 3 creditori), în tabelul de creanțe au fost înscriși doar doi creditori, respectiv I și
Administrația Finanțelor Publice a municipiului I, în calitate de creditor bugetar, a dat dovadă de un rol activ în recuperarea creanțelor de la debitoarea în cauză, sens în care a întreprins toate măsurile de executare silită prevăzute de nr.OG 11/1996 și ulterior, de Codul d procedură fiscală. Întrucât acestea au rămas fără rezultat, în data de 30.03.2004, sub nr. 10693, s-a solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și a falimentului.
Interpretarea restrictivă dată de instanța de fond articolului 138 alin. 3 din Legea nr.85/2006 aduce atingere dreptului și interesului legitim al creditorilor în recuperarea creanțelor. Autorizarea creditorului bugetar pentru a formula acțiunea în răspundere personală a organelor de conducere a debitoarei, se circumscrie scopului stabilit de legiuitor în art. 2, respectiv instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Dacă lichidatorul judiciar nu a depistat fapte de natura celor prevăzute la alin. 1 al art. 138, apreciază că solicitarea creditorului bugetar de a dovedi el însuși existența unor astfel de împrejurări sau fapte dintre cele menționate de lege, care să conducă la incriminarea persoanelor vinovate de starea de insolvență a debitoarei, este pe deplin legală, astfel încât, el nu trebuie privat de dreptul conferit de legiuitor de a formula acțiunea prevăzută la alin. 1. Datoriile foarte mari pe care societatea le înregistrează față de bugetul de stat, constând în TVA, impozit pe profit, impozit pe dividende, demonstrează că debitoarea a desfășurat activitate, dar că veniturile obținute au fost destinate personal și în detrimentul creditorilor.
Pentru aceste critici I - Ias olicitat admiterea recursului, casarea sentinței și încheierii recurate, admiterea cererii privind autorizarea I de a formula acțiunea pentru atragerea răspunderii persoanelor vinovate de intrarea "" SRL în incapacitate de plată și trimiterea cauzei instanței de fond pentru continuarea procedurii.
În drept s-au invocat disp. art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă.
Creditoarea Bac riticat sentința pronunțată de judecătorul sindic ca fiind nelegală în ceea ce privește aplicarea disp. art. 136 din Legea nr. 85/2006.
Se susține, în esență, că lichidatorul trebuia să menționeze persoanele din conducerea societății debitoare din vina cărora nu au fost plătite contribuțiile la fondul asigurărilor sociale de sănătate.
Mai susține recurenta că din perspectiva reglementării prevăzute de Legea nr. 85/2006, răspunderea membrilor organelor de conducere ale societăților ajunse în încetare de plăți, așa cum este prevăzută de art. 138 din lege, este o răspundere specială care pune la îndemâna creditorilor și a instanței mijloacele juridice cele mai adecvate pentru a se asigura acoperirea în tot sau în parte a pasivului debitorului.
Responsabilitatea civilă a administratorilor este o responsabilitate subsidiară și indiferent dacă este individuală sau solidară, este una integrală atât pentru damnum emergens cât și pentru lucrum cessans. persoanelor chemate să răspundă patrimonial pentru falimentul societății când activele sociale sunt insuficiente este circumscrisă categoriei administratorilor în funcțiune la data încetării plăților sau persoanelor din conducerea debitoarei care s-au comportat în fapt ca veritabili administratori. Obligația subzistă dacă situația care a dus la insuficiența activului a luat naștere în timpul exercitării mandatelor.
În prezenta cauză sunt incidente disp. art. 138 alin. 3) teza finală, respectiv: "dacă lichidatorul judiciar a omis să formuleze acțiunea prevăzută de art. 138 și răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1) amenință să se prescrie.
Este evident că răspunderea persoanelor la care se referă alin. 1) amenință să se prescrie, având în vedere că prin închiderea procedurii falimentului debitoarei, nu mai există nici o posibilitate reală de angajare a răspunderii patrimoniale, astfel încât răspunderea persoanelor nu numai că amenință să se prescrie, dar se va prescrie cu siguranță.
Având în vedere aceste aspecte se solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond.
În cauză, debitoarea și lichidatorul judiciar nu au formulat întâmpinări.
Analizând motivele de recurs prin prisma criticilor formulate, dar și a dispozițiilor legale în materie, instanța de control judiciar constată că recursurile sunt nefondate.
Dispozițiile art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 recunosc legitimitate procesuală activă și comitetului creditorilor, în speță recurenta I - I, dar numai în cazurile expres și limitativ prevăzute de acest text de lege, respectiv atunci când administratorul judiciar/lichidatorul a omis să indice, în raportul pe care îl întocmește în conformitate cu prevederile art. 59 din lege, persoanele vinovate de provocarea stării de insolvență a debitorului și/sau dacă aceștia au omis să formuleze acțiunea în răspundere, iar termenul de prescripție al acestuia se apropie de împlinire.
Curtea mai reține că judecătorul sindic nu poate aprecia asupra oportunității autorizării, ci numai asupralegalității, respectiv dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 138 alin. 3 din lege.
În raportul final întocmit de către lichidator se menționează că din analiza cauzelor și împrejurărilor ce au dus la încetarea plăților nu au rezultat motive de angajare a răspunderii administratorului statutar al debitoarei.
Chiar dacă statul român, reprezentat prin I și Bas uferit un prejudiciu a cărui existență certă este stabilită prin constatarea faptului că societatea debitoare a ajuns în încetare de plăți și că împotriva acesteia a fost declanșată procedura falimentului, imposibilitatea recurenților de a recupera aceste creanțe nu constituie o premisă suficientă care să determine instanța să oblige în mod automat fostul administrator social la plata creanțelor, această formă de răspundere neputând fi dispusă decât în condițiile statuate de art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Raportat acestor considerente, curtea apreciază că în cauză nu sunt incidente disp. art. 304 pct. 8 și 9 și art. 304 ind. 1 Cod procedură civilă astfel că, în temeiul art. 312 Cod procedură civilă, va respinge recursurile și va menține sentința și încheierea recurate ca fiind temeinice și legale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de: I - I și B, împotriva sentinței comerciale nr. 140/S/25.03.2008 și a încheierii din 12.02.2008 pronunțate în dosar nr- de Tribunalul Iași - judecător sindic, pe care le menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 15.09.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
26.09.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Cipriana PoianăJudecători:Cipriana Poiană, Traian Șfabu, Iulia Miler
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
