Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 506/2008. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 506

Ședința publică de la 03 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Radu Cremenițchi

JUDECĂTOR 2: Traian Șfabu

Judecător I -

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent și pe intimat SC " "SA, lichidator, intimat SC "" SA, intimat ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN.I, intimat B, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva sentinței comerciale numărul 237/S din 27 mai 2008 Tribunalului Iași - judecător sindic.

] La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul personal.

celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

- recurs la prim termen, netimbrat;

- lichidatorul judiciar desemnat debitorului I a depus la dosar întîmpinarea formulată în cauză, al cărei duplicat l-a comunicat recurentului, după care

Recurentul depune la dosar note de concluzii scrise și face dovada timbrării recursului cu chitanța pentru încasarea de impozite, taxe și contribuții seria - nr. -/23.10.2008 privind achitarea sumei de 19,50 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru și timbru judiciar de 0,50 lei.

La interpelarea instanței, recurentul precizează că nu mai are de formulat alte cereri.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvîntul la dezbateri.

Recurentul depune la dosar copia cărții de identitate și solicită admiterea recursului așa cum a fost formulat, precizînd că bunurile societății sunt în custodie la

Recurentul mai arată că fostul lichidator al societății a vîndut bunurile, evaluate la suma de 194 milioane lei, doar cu 21 milioane lei. Însă recurentul a găsit cumpărător pentru aceste bunuri în În acest sens depune la dosar adresa emisă de I, potrivit căreia oferă suma de 11.000 RON pentru bunurile puse în vînzare de debitorul

Conchizînd, recurentul solicită admiterea recursului și casarea hotărîrii instanței de fond, pe care o critică de nelegalitate și netemeinicie, cu trimiterea dosarului cauzei spre rejudecare.

Instanța declară închise dezbaterile și rămîne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

INSTANȚA

Deliberând asupra recursului de față, constată:

Prin sentința comercială nr. 273/27.05.2008 a Tribunalului Iași, judecător sindic s-a dispus:

Respinge contestația formulată de către contestatorul, domiciliat în mun. I, str. -. nr. 52, împotriva actului de adjudecare pentru bunuri mobile nr. 165 din 25 martie 2008, încheiat de către lichidatorul judiciar, cu sediul în mun. I,-, --1, scara B, etaj 3,. 2, jud. I, cod de identificare fiscală RO -, număr de înregistrare în Registrul societăților profesionale - 0023, pe care îl menține.

Admite raportul asupra fondurilor obținute din lichidarea bunurilor debitorului SC SA, cu sediul în mun. I, B-dul. - nr. 2, jud. I, cod de identificare fiscală -, număr de ordine în registrul comerțului J- și ncuviințează distribuirea fondurilor obținute, în conformitate cu planul propus de către lichidatorul judiciar, care face parte din prezenta sentință.

Distribuirea efectiva a fondurilor se va face numai după rămânerea irevocabilă a prezentei hotărâri.

S-a reținut că:

Este necontestat interesul contestatorului în formularea acestei contestații, având în vedere faptul că prin sentința civilă nr. 772/E pronunțată de către Tribunalul Iași la data de 24.09.2004 în dosarul nr. 1128/2004, irevocabilă ca urmare a respingerii recursului prin decizia civilă nr. 124, pronunțată de către Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 378/2005, acesta a fost obligat în solidar, alături de ceilalți administratori și la acoperirea părții din pasivul debitoarei ce nu va fi acoperită prin valorificarea activului său.

Însă, nemulțumirea contestatorului și pasivitatea sa în cadrul procedurii de valorificare a bunurilor nu este suficientă pentru a se constata nelegalitatea actului de adjudecare, care a fost întocmit cu respectarea tuturor prescripțiilor procedurale și formale prevăzute de Codul d e procedură civilă, permise de dispozițiile art. 149 din Legea nr. 85/2006.

Cum procedura de publicitate a fost desfășurată în mod legal și actul de adjudecare întrunește cerințele legale, faptul existenței unui terț interesat care ar putea oferi prețul stabilit de către expertul evaluator, la cererea contestatorului, care însă nu a participat la licitațiile organizate, deși a avut cunoștință despre existența, de condițiile, data și ora de începere a licitațiilor, fiind societatea unde bunurile se află depozitate (SC SA), nu este de natură să determine anularea licitației din data de 25 martie 2008, finalizată cu întocmirea actului de adjudecare contestat.

Cum creditorii nu au înțeles să conteste nici modalitatea de valorificare aleasă de către lichidatorul judiciar, nici procedura aleasă, nici valoarea obținută, aceștia fiind cei care puteau impune restricții și prețul minim de valorificare, contestatorul nu poate interveni.

Interesul personal al contestatorului ar fi trebuit să-l determine să adopte o atitudine vigilentă pe parcursul procedurilor de valorificare, prin căutarea unor eventuali ofertanți care să se înscrie la licitațiile organizate, nu ulterior adjudecării bunurilor în condițiile art. 443 alin. 2 din Codul d e procedură civilă, care prevăd că în situația în care "nu se obține prețul de începere a licitației, la același termen, bunul va fi vândut la cel mai mare preț oferit".

Instanța are în vedere, de asemenea, și faptul că anularea actului de adjudecare doar pentru eventualitatea valorificării bunurilor la un preț mai bun, în afară de a fi nelegală, nu este nici în beneficiul procedurii, determinând reluarea procedurilor de valorificare ce implică noi costuri, fără certitudinea realității ofertei SC SA în cadrul noii proceduri.

Pentru toate aceste considerente, instanța va respinge contestația formulată, iar față de lipsa contestațiilor la raportul asupra fondurilor obținute din lichidarea bunurilor debitorului SC SA, verificând respectarea ordinii de preferință stabilită de dispozițiile art. 121 și art. 123 din Legea nr. 85/2006 procedura insolvenței, Tribunalul apreciază că se impune admiterea raportului astfel cum a fost întocmit și va ncuviința distribuirea fondurilor obținute, în conformitate cu planul propus de către lichidatorul judiciar, care face parte din prezenta sentință.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs susținând că este neîntemeiată și nelegală deoarece bunurile s-au vândut sub valoarea lor reală stabilită de lichidator.

Susține că depus la dosar o cerere prin care își exprimă dorința în numele să cumpere bunurile SA la valoarea stabilită de expertiza efectuată în cauză. În mod surprinzător, înscrisul depus nu a fost valorificat corespunzător, considerând că actul de adjudecare încheiat este corect.

În această situație, recuperarea creanțelor este practic imposibilă.

Analizând actele vizate în raport de probele administrate și de dispozițiile legale în materie, se constată că recursul este întemeiat.

Potrivit raportului de expertiză întocmit în cauză valoarea bunurilor mobile inventariate este de 26.062 lei, respectiv 7.702 Euro (filele 172-190 vol. I).

În urma formalităților efectuate de lichidatorul judiciar, la prima licitație stabilită la 21.03.2008, bunurile au fost adjudecate la prețul derizoriu la numai 2.100 lei de -.

În astfel de situații când prețul oferit la prima licitație este vădit sub valoarea stabilită de expertiză se organizează și alte licitații pentru a fi recuperată o sumă cât mai mare în vederea recuperării creanțelor.

Ori, în speță nu s-a procedat în acest mod, dimpotrivă se vinde celui prezent la prima licitație și încă la o valoare în prejudiciul (frauda) creditorilor.

Aceasta cu atât mai mult cu cât se demonstrează că era posibil ca la următoarea licitație, ca bunurile să fi valorificate cel puțin la valoarea expertizei efectuate.

În cadrul procedurii prevăzută de Legea 85/2006, judecătorul sindic supraveghează modul în care derulează toate formalitățile, inclusiv atribuțiile ce le revin lichidatorilor judiciari. Așadar, se impunea ca în situația în care a fost o scăpare să inițieze în virtutea atribuțiilor conferite, anularea unui astfel de act fraudulos.

Față de aceste considerente, asemenea acte frauduloase nu pot primi cenzura unei instanțe de judecată care să le valideze ca temeinice și legale.

Diferența dintre prețul real și cel de adjudecare este de 23.962 lei (26.062 lei, prețul de expertiză - 2.100 lei prețul derizoriu achitat), pune în evidență că vânzarea este realizată la un preț neserios (fraudulos), un asemenea act neputând să subziste.

În contextul dat, recursul se vădește a fi întemeiat, urmând a se admite și a se trimite cauza spre rejudecare la aceeași instanță în vederea continuării procedurii, în vederea valorificării creanțelor creditorilor.

Cu ocazia rejudecării, vor fi avute în vedere și celelalte susțineri ale recurentului.

Văzând și dispozițiile art. 312 al. 5 Cod procedură civilă,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite recursul declarat de împotriva sentinței comerciale nr. 237/S/27.05.2008, pronunțată de Tribunalul Iași - judecător sindic, pe care o casează.

Trimite cauza spre rejudecare primei instanțe, Tribunalul Iași -judecător sindic.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 03.11.2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

12.11.2008

Tribunalul Iași:

-

Președinte:Radu Cremenițchi
Judecători:Radu Cremenițchi, Traian Șfabu, Iulia Miler

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 506/2008. Curtea de Apel Iasi