Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 754/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA COMERCIALĂ Nr. 754/2009
Ședința publică de la 16 Octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Marius Irimie
JUDECĂTOR 2: Mircea Noșlăcan
JUDECĂTOR 3: Nicolae Durbacă
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea recursului declarat de creditoarea Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului B împotriva Sentinței nr. 597/F din 9 iunie 2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în Dosar nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea, față de actele și lucrările dosarului și cererea recurentei de judecare în lipsă, constată cauza în stare de judecată și o lasă în pronunțare.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului de față:
Constată că prin sentința nr. 597/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic în dosar nr- al Tribunalului Hunedoaras -a dispus, la cererea lichidatorului judiciar, în temeiul art. 132 alin. 2 din Legea nr. 85/2006, închiderea procedurii falimentului împotriva debitoarei " "
Prin aceeași sentință s-au respins cererile de atragere a răspunderii formulate de creditorii Administrația Finanțelor Publice a Municipiului H și AVAS B împotriva pârâtului în calitate de fost administrator al societății debitoare.
Pentru a pronunța această soluție, judecătorul sindic a reținut, cât privește soluția de închidere a procedurii, că societatea nu dispune de lichidități ori de bunuri materiale valorificabile.
Cu privire la cererea de atragere a răspunderii fostului administrator social, pârâtul, s-a statuat în sensul că nu s-a făcut în cauză dovada faptului că pârâtul a ținut o contabilitate fictivă sau să fi făcut să dispară actele contabile ale societății.
Împotriva acestei soluții a declarat recurs creditoarea AVAS B, solicitând modificarea sentinței în sensul atragerii răspunderii pârâtului pentru plata pasivului în temeiul art. 138 lit. d din Legea nr. 85/2006, răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității revenind administratorilor societății care au obligația gestionării patrimoniului.
Se mai apreciază că, potrivit art. 72 din Legea nr. 31/1990 republicată, obligațiile și răspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozițiile referitoare la mandat, sens în care mandatarul este răspunzător nu numai pentru dol și pentru culpa comisă în executarea mandatului.
De asemenea, se susține că aflându-se pe tărâmul răspunderii contractuale a mandatului, culpa administratorului societății falite este prezumată potrivit art. 1082 Cod civil, raportat la art. 138 din Legea nr. 85/2006 republicată.
Verificând legalitatea și temeinicia sentinței atacate se constată că recursul nu este fondat.
În primul rând, răspunderea instituită prin textul art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006 nu este o răspundere contractuală, pe temeiul contractului de mandat al administratorilor sociali, ci o răspundere delictuală specială, de sine stătătoare, cu reguli proprii, derogatorii de la dreptul comun specifice, pe baza unei reglementări proprii, ea derivând nu din neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a mandatului dat organului de conducere de către societate, ci din săvârșirea faptelor mai sus enumerate care nu au nici o legătură cu mandatul primit. O atare legătură nici nu este posibilă întrucât printr-un contract, chiar de mandat comercial așa cum se susține, nu este posibilă mandatarea membrilor organului de conducere să nu săvârșească faptele prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g din Legea nr. 85/2006.
În al doilea rând, textul de lege menționat cu privire la răspunderea membrilor organului de conducere nu instituie o răspundere obiectivă pentru prejudiciul reprezentând totalul creanțelor creditorilor participanți la procedura insolvenței, ci o răspundere în care faptele imputate trebuie dovedite, atât în fapt cât și în drept, sub aspectul condițiilor generale ale răspunderii civile delictuale reglementate de dispozițiile art. 998-999 cod civil cât și sub aspectul condițiilor speciale prevăzute în textul legii pentru fiecare dintre faptele enumerate, condițiile generale ale răspunderii civile delictuale urmând a dobândi particularități specifice în funcție de cazul reglementat în textul legii.
Sub acest aspect, cât privește vinovăția membrilor organului de conducere, aceasta poate îmbrăca forma situației sau a culpei, trebuind să existe la momentul săvârșirii faptei. Numai că, unele dintre faptele enumerate pot fi săvârșite doar cu intenție iar altele presupun doar culpa ca formă de vinovăție.
În acest sens, este evident din modul de redactare al faptelor prevăzute de dispozițiile art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006 imputate pârâtului, în oricare din formele sale, respectiv de a fi ținut o contabilitate fictivă, de a fi făcut să dispară unele documente contabile ori de a nu fi ținute în conformitate cu legea, nu pot fi săvârșite decât cu intenția de a eluda obligațiile fiscale prin înscrieri necorespunzătoare în registrele de evidență contabilă, intenție care se impune a fi dovedită în fiecare caz în parte.
În sensul celor menționate, reținând faptul că pârâtul în calitate de fost administrator al societății falite nu a predat lichidatorului toate actele societății, în cauză se impunea a se face dovada că acesta a urmărit ascunderea unor fapte ilicite prin nepredarea actelor contabile lichidatorului, ceea ce nu s-a dovedit în cauză.
Pe de altă parte, la fel ca în celelalte situații prevăzute de art. 138 alin. 1 lit.
a-g din Legea nr. 85/2006, săvârșirea faptelor enumerate trebuie să fi condus în mod necesar la ajungerea societății debitoare în stare de insolvență ceea ce nu se poate spune în legătură cu fapta imputabilă pârâtului care, în timp, se situează după momentul ajungerii societății în încetare de plăți.
În aceste condiții, în care nu s-a dovedit în sarcina pârâtului săvârșirea faptei prevăzute de textul art. 138 alin. 1 lit. d din Legea nr. 85/2006, în cauză neoperând o prezumție de culpă a pârâtului în calitatea sa de fost administrator al societății, în mod întemeiat judecătorul sindic a respins cererea reclamanților pentru atragerea răspunderii pârâtului, soluție ce se va menține în dosarul de față prin respingerea recursului.
Pentru aceste motive,
În numele legii
DECIDE
Respinge recursul declarat de creditoarea AVAS B împotriva sentinței nr. 597/F/2009 pronunțată de judecătorul sindic din cadrul Tribunalului Hunedoara în dosarul nr-.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică azi 16.10.2009.
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, - - |
Red.
Th.
Ex.5/23.10.2009
Jud fond
Președinte:Marius IrimieJudecători:Marius Irimie, Mircea Noșlăcan, Nicolae Durbacă
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
