Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 782/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
DECIZIA CIVILĂ nr.782/2008
Ședința publică din data de 25.03.2008
Instanța este constituită din:
PREȘEDINTE: Claudia Idriceanu
JUDECĂTOR 2: Danusia Pușcașu
JUDECĂTOR 3: Adriana Iluț
GREFIER: - -
S-a luat în examinare recursul declarat de creditoarea AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI - împotriva sentinței civile nr. 3825 din 17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Maramureș în dosarul cu nr. unic -, în contradictoriu cu intimații: DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE M, PRIMARUL MUNCIPIULUI B M, intimata-debitoare SC COM-SERV SRL, intimat -lichidator judiciar SC GRUP SRL, intimat, având ca obiect procedura insolvenței -închiderea procedurii judiciare.
La apelul nominal se constată lipsa părților.
Procedura de citare s-a realizat în conformitate cu disp. art. 8 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin publicarea citației în Buletinul procedurilor de insolvență nr. 993 din 14.03.2008.
Recurenta este scutită de plata taxelor judiciare în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru, coroborat cu prevederile art. 86 din nr.OUG 51/1998 aprobată și modificată prin Legea nr. 409/2001.
S-a prezentat referatul cauzei, după care instanța constată că recurenta a solicitat judecarea cauzei și în lipsă, potrivit disp. art. 242 alin 2. civ.
Instanța în lipsa vreunei cereri prealabile a părților, constată recursul în stare de judecată și lasă cauza în pronunțare.
CURTEA,
Prin sentința comercială nr. 3825/17 decembrie 2007 pronunțată de judecător sindic în dosar nr- a Tribunalului Comercial Clujs -a aprobat raportul final al lichidatorului judiciar SC GRUP SRL desemnat în procedura privind-o pe debitoarea SC COM-SERV SRL dispunându-se închiderea procedurii insolvenței față de această debitoare și radierea ei din evidențele ORC de pe lângă Tribunalul Maramureș.
Pentru a dispune astfel judecătorul sindic a reținut că potrivit raportului final depus la data de 19 noiembrie 2007 de către lichidatorul judiciar rezultă că în patrimoniul acesteia nu mai există active sau vreun bun care să poată fi valorificat în vederea acoperirii pasivului și cum împotriva raportului final nu s-au formulat obiecțiuni de către nici unul dintre creditori, s-a apreciat ca fiind incidente în cauză prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006 dispunându-se astfel închiderea procedurii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs creditorul AVAS B care a solicitat casarea sentinței atacate, continuarea procedurii falimentului și declanșarea în cadrul procedurii a executării silite în baza încheierii comerciale nr. 4608 din 27 noiembrie 2006 patrimoniului persoanelor responsabile de insolvența debitoarei.
În motivarea recursului se arată că hotărârea atacată este nelegală prin prisma faptului că judecătorul sindic a dispus închiderea prematură a procedurii insolvenței contrară spiritului Legii nr. 85/2006. În speță, în opinia recurentei sunt aplicabile prevederile art. 2, art. 5 alin (1), art. 138 alin (1), art. 140, art. 136 și respectiv art. 142 alin (1) din Legea insolvenței.
În concluzie, nu poate fi închisă procedura falimentului debitoarei până la data la care nu este executată hotărârea prin care a fost angajată răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere a debitoarei, aceasta fiind o parte componentă a procedurii prevăzută de Legea nr. 85/2006 și este exclusiv dată în competența judecătorului sindic.
Analizând recursul formulat, prin prisma motivelor invocate și a actelor atașate și având în vedere dispozițiile art. 3041Cod procedură civilă, curtea constată că este nefondat pentru următoarele considerente:
Prin sentința civilă nr. 1636 din 28 mai 2007 pronunțată de judecătorul sindic în cadrul procedurii insolvenței debitoarei SC COM-SERV SRL, hotărâre rămasă irevocabilă s-a angajat răspunderea patrimonială a membrilor organelor de conducere a debitoarei care au fost obligați să suporte cu patrimoniul propriu pasivul debitoarei rămas neacoperit.
Ulterior, la data de 19 noiembrie 2007 lichidatorul judiciar a solicitat judecătorului sindic prin raportul final depus închiderea procedurii insolvenței debitoarei arătând pe de o parte că în patrimoniul acesteia nu mai există active și nici un bun care să poată fi valorificat iar pe de altă parte nici unul dintre creditori nu au înțeles să avanseze sumele necesare continuării procedurii prin punerea în executare a hotărârii de angajare a răspunderii membrilor organelor de conducere.
Împotriva raportului final nici unul dintre creditori nu au uzat de posibilitățile oferite de textul art. 129 din legea insolvenței de a formula obiecțiuni împotriva acesteia așa încât judecătorul sindic a aprobat acest raport final și a constatat incidente prevederile art. 131 din Legea nr. 85/2006 dispunând închiderea procedurii.
Problema de drept invocată în recurs este aceea de a știi dacă închiderea procedurii falimentului debitoarei poate fi dispusă înainte de executarea efectivă a hotărârii privind angajarea răspunderii instituită de prevederile art. 138 din Legea insolvenței.
Potrivit art. 142 alin (1) din Legea nr. 85/2006 executarea silită împotriva persoanelor prevăzute la art. 138 alin (1) se efectuează de către executorul judecătoresc conform Codului d e procedură civilă.
De asemenea, se poate lesne observa că potrivit art. 142 alin (2) din lege, după închiderea procedurii sarcina repartizării sumelor provenite din executarea silită a persoanelor vinovate de cauzarea insolvenței nu revine lichidatorului, ci executorului judecătoresc, deoarece după închiderea procedurii lichidatorul este descărcat de orice îndatoriri sau responsabilități cu privire la procedură, debitor și averea lui, creditori, titulari de garanții, acționari sau asociați, aspect ce rezultă cu claritate din prevederile art. 136 din lege.
La o analiză sumară a textului legal citat s-ar putea trage concluzia că există o contradicție între închiderea procedurii și distribuirea sumelor rezultate din executarea silită a patrimoniului persoanelor responsabile de insolvența debitorului deoarece după închiderea procedurii sumele vor intra în averea debitorului și vor fi destinate în caz de faliment acoperirii pasivului debitorului, așa cum prevede art. 140 din lege, ceea ce ar putea duce la concluzia că această acoperire a pasivului nu s-ar putea realiza decât în cadrul procedurii, nu și după închiderea acesteia. Această teză a fost de altfel împărtășită și invocată și de către recurentă.
Cu toate acestea curtea apreciază că o asemenea concluzie nu poate fi primită deoarece prin art. 142 alin (2) din lege legiuitorul a transferat această obligație executorului judecătoresc căruia îi revine responsabilitatea de a proceda la repartizarea sumelor în conformitate cu prevederile legii privind procedura insolvenței în temeiul tabelului definitiv consolidat de creanțe pus la dispoziția sa de către lichidator și aceasta chiar după închiderea procedurii falimentului.
Având în vedere aceste aspecte curtea apreciază că obligația lichidatorului de a pune la dispoziția executorului judecătoresc tabelul definitiv de creanțe nu este de natură să intre în contradicție cu prevederile art. 136 din lege deoarece prin obligația instituită de art. 142 din Legea nr. 85/2006 s-a urmărit asigurarea finalizării acestei etape procedurale, desigur, cu respectarea prevederilor legale speciale privind efectuarea plăților.
O altă critică invocată de recurentă se referă la aplicabilitatea textului legal analizat din perspectiva obligației pe care ar avea-o judecătorul sindic de a desemna un executor judecătoresc înainte de închiderea procedurii.
Această problemă se impune a fi soluționată în contextul în care, ca efect al închiderii procedurii, în conformitate cu prevederile art. 136 din lege, legiuitorul este descărcat de orice fel de obligații, inclusiv de obligația de a pune la dispoziția executorului judecătoresc tabelul definitiv consolidat de creanțe.
Cu toate acestea prin prevederile art. 142 ale Legii nr. 85/2006 legiuitorul nu a instituit în sarcina judecătorului sindic, obligația ca, anterior închiderii procedurii, să desemneze un executor judecătoresc deoarece, hotărârea pronunțată de către judecătorul sindic prin care s-a admis acțiunea în răspundere prevăzută de art. 138 din lege, constituie titlu executoriu și, ca atare, acesta urmează a fi pus în executare potrivit prevederilor Codului d e procedură civilă, la care face trimitere însăși textul legal analizat. Practic, legiuitorul a înțeles să transfere în sarcina executorului judecătoresc obligația de a acoperi pasivul debitorului prin repartizarea sumelor obținute din executarea silită în baza tabelului definitiv consolidat pus la dispoziție de către lichidator. Această obligație a lichidatorului nu reprezintă altceva decât o măsură cu caracter administrativ menită să asigure încheierea etapei privind efectuarea plății datoriilor.
În concluzie, judecătorul sindic în conformitate cu textele legale sus amintite a aprobat raportul final și a dispus închiderea procedurii falimentului, iar motivele invocate în recurs de către creditorul AVAS B fiind nefondate urmează ca în temeiul art. 312 alin (1) Cod procedură civilă să fie respins recursul declarat de acest creditor.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de AUTORITATEA PENTRU VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI împotriva sentinței civile nr.3825 din 17.12.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Maramureș pe care o menține în întregime.
Decizia este irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică din 25 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - - - -
Red./
2 ex./27.03.2008
Jud.fond.-
Președinte:Claudia IdriceanuJudecători:Claudia Idriceanu, Danusia Pușcașu, Adriana Iluț
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
