Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 789/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA COMERCIALĂ
DECIZIA NR. 789
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE - 2009
PREȘEDINTE: Lotus Gherghină
JUDECĂTOR 2: Doina Lupea
JUDECĂTOR 3: Carmen Mladen
GREFIER: - -
Pe rol, judecarea recursurilor declarate de creditoarele DGFP O și AVAS B, împotriva sentinței nr. 438 din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - debitoare SOCIETATEA AGRICOLĂ PRIN LICHIDATOR și intimatul REGISTRUL SOCIETĂȚILOR AGRICOLE DE LA JUDECĂTORIA SLATINA, având ca obiect procedura insolvenței închidere procedura.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței că recursurile sunt declarate și motivate în termenul prevăzut de art. 8 alin 2 din Legea nr. 85/2006, după care:
Curtea, constatând cauza în stare de judecată, o reține spre soluționare.
CURTEA:
Asupra recursului de față constată următoarele:
Prin sentința nr. 483 din 23.03.2009 pronunțată în dosarul nr- de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal, judecătorul sindic a admis cererea formulată de lichidatorul judiciar privind închiderea procedurii falimentului debitoarei Societatea Agricolă și a aprobat raportul final.
În baza art. 132 al.2 din Legea 85/2006 a dispus închiderea procedurii falimentului debitoarei Societatea Agricolă i.
A dispus radierea debitoarei din Registrul societăților agricole de la Judecătoria Slatina.
În baza art. 136 din lege a descărcat pe lichidator de orice îndatoriri și responsabilități cu privire la procedură.
În baza art. 135 din lege a dispus notificarea sentinței debitoarei, creditorilor, administratorului special, Direcției Generale a Finanțelor Publice O și Registrului societăților agricole de la Judecătoria Slatina, pentru efectuarea mențiunilor de radiere și de închidere a procedurii, precum și publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență.
A aprobat plata onorariului de 9.000 lei și a cheltuielilor de procedură de 1774 lei către lichidatorul judiciar conform art. 4 al.4 din Legea 85/2006.
Pentru a hotărî astfel, judecătorul sindic a reținut că la data de 9 februarie 2009 lichidatorul, desemnat să administreze procedura falimentului debitoarei Societatea Agricolă i, a solicitat să se dispună aprobarea raportului final de lichidare și închiderea procedurii în temeiul art. 132 al.2 din Legea 85/2006, precum și că s-a întocmit raportul final de lichidare și bilanțul general din care a rezultat că toate bunurile din averea debitoarei au fost lichidate și toate sumele au fost distribuite conform raportului asupra fondurilor obținute din vânzarea bunurilor.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs creditoarele DGFP O și AVAS B, criticând-o ca netemeinică și nelegală.
În motivele de recurs, recurenta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE Oai nvocat faptul că în mod greșit s-a dispus închiderea procedurii insolvenței în privința debitoarei, întrucât lichidatorul trebuia să întreprindă mai multe acțiuni pentru identificarea tuturor bunurilor mobile și imobile care puteau fi valorificate.
În motivele de recurs, creditoarea AVAS Baa rătat că judecătorul sindic a apreciat, în mod greșit, că sunt întrunite dispozițiile art. 132 din Legea nr. 85/2006, astfel încât a dispus închiderea procedurii concomitent cu aprobarea raportului final, fără a manifesta rol activ în condițiile în care nu s-a formulat cerere de antrenare a răspunderii persoanelor cu atribuții de supraveghere și conducere a debitoarei, persoane a căror culpă este prezumată și care răspund pentru cea mai ușoară culpă.
A precizat că este prejudiciată prin faptul că nu s-a acoperit creanța sa împotriva averii debitoarei.
Nu s-a depus întâmpinare.
Analizând sentința pronunțată de Tribunalul Olt prin prisma motivelor de recurs invocate și a dispozițiilor legale incidente în cauză, Curtea constată că recursurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
În ceea ce privește criticile vizând greșita aplicare a dispozițiilor art. 132 alin 2 din Legea nr. 85/2006 în sensul că închiderea procedurii nu poate interveni concomitent cu aprobarea raportului final, ci numai după ce acesta a fost aprobat printr-o încheiere distinctă, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate.
La data de 09 februarie 2009, lichidatorul SP CONSULT C prin, desemnat să administreze procedura insolvenței în privința debitoarei SOCIETATEA AGRICOLĂ, a depus raport final însoțit de situațiile financiare finale, cuprinzând și modul de valorificare al tuturor bunurilor existente în patrimoniu și de distribuire al sumelor astfel obținute.
Raportul a fost afișat la data de 10.02.2009 (fila 175) și comunicat creditorilor AVAS B (184-187) și DGFP O (fila 188-191).
Potrivit art. 129 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 după ce bunurile din averea debitorului au fost lichidate, lichidatorul va supune judecătorului sindic un raport final însoțit de situațiile financiare finale care vor fi comunicate în copie tuturor creditorilor și debitorului și afișate la ușa tribunalului. Judecătorul sindic va convoca Adunarea Creditorilor în maxim 30 de zile de la afișarea raportului, creditorii având posibilitatea formulării de obiecții la raportul final cu cel puțin 5 zile înainte de data convocării.
Alineatul 2 al art. 129 prevede soluționarea de către judecătorul sindic prin încheiere a obiecțiunilor la raportul final, aprobarea acestuia sau dacă este cazul modificarea corespunzătoare a acestuia.
Reglementarea pronunțării unei încheieri se referă la situația în care s-au formulat obiecții și prin soluționarea acestora, fie raportul este aprobat, fie se dispune completarea acestuia.
Din interpretarea coroborată a textului art. 129 cu textul art. 132 rezultă că legiuitorul a reglementat închiderea procedurii " atunci când judecătorul sindic a aprobat raportul final", neîmpiedicând aprobarea raportului final concomitent cu închiderea procedurii.
În conformitate cu dispozițiile art. 132 alin. 2 din Legea nr.85/2006 procedura de faliment va fi închisă atunci când judecătorul-sindic a aprobat raportul final, când toate fondurile sau bunurile din averea debitorului au fost distribuite și când fondurile nereclamate au fost depuse la bancă. În urma unei cereri a lichidatorului, judecătorul-sindic va pronunța o sentință, închizând procedura, iar în cazul persoanelor juridice dispunând și radierea acestora.
Or, în speță, Curtea constată că sunt îndeplinite cerințele prevăzute de dispozițiile legii invocate raportul final fiind aprobat, toate bunurile din patrimoniul debitoarei fiind valorificate, astfel încât în mod corect judecătorul sindic a dispus închiderea procedurii insolvenței în privința debitoarei.
Curtea constată că nici motivul de recurs ce se referă la lipsa rolului activ în condițiile în care nu s-a formulat cerere de antrenare a răspunderii persoanelor care au cauzat starea de insolvență a debitoarei nu este neîntemeiat.
În materia insolvenței, care este o procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, judecătorul sindic are în principal atribuții jurisdicționale, limitate la controlul judecătoresc, astfel cum sunt precizate în mod expres, în teza finală a alin.2, art.11 din Legea nr.85/2006.
deciziilor manageriale și de gestionare a averii debitoarei este atributul creditorilor și al administratorului judiciar sau al lichidatorului. În acest sens scopul Legii nr.85/2006 este acela de a spori rolul adunării creditorilor în procedura insolvenței și de a degreva judecătorul sindic de atribuții străine activității jurisdicționale.
Atribuțiile comitetului creditorilor sunt mult mai numeroase decât în reglementările anterioare, creditorii trebuind să manifeste interes sporit cu privire la soarta debitorului ajuns în dificultate, sesizând cu cereri pe administrator sau lichidator ori judecătorul sindic, acesta din urmă neputându-se substitui lor.
În condițiile menționate, nu se poate reține lipsa rolului activ în determinarea persoanelor care au cauzat starea de insolvență, creditorii prin comitetul creditorilor având posibilitatea formulării cererii de autorizare în vederea introducerii cererii de antrenare a răspunderii persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în starea de insolvență cu respectarea dispozițiilor art. 138 alin 3 din Legea nr. 85/2006.
Or, AVAS nu a depus diligențe în vederea formulării cererii de autorizare a comitetului creditorilor să introducă cererea de antrenare a răspunderii în temeiul art. 138 alin.1 din Legea nr.85/2006.
De altfel, în cauză nu sunt îndeplinite condițiile stabilite de art. 138 alin.3 în conformitate cu care comitetul creditorilor poate cere judecătorului-sindic să fie autorizat să introducă acțiunea prevăzută la alin. (1), dacă administratorul judiciar sau lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea prevăzută la alin. (1) și răspunderea persoanelor la care se referă alin. (1) amenință să se prescrie.
În raportul privind cauzele insolvenței administratorul judiciar a precizat că ajungerea în insolvență a debitoarei s-a datorat condițiilor de piață caracterizate pe de o parte de prețuri mari la cumpărarea seminței și cheltuieli mari pentru arat și însămânțat și pe de altă parte de prețul mic al grâului la vânzare, condiții ce au determinat diminuarea an de an a volumului de active imobilizate în vederea acoperirii cheltuielilor de funcționare și achitării datoriilor.
Ca urmare, lichidatorul a indicat cauzele insolvenței, neidetificând fapte de natura celor prevăzute la literele a-g din art. 138 din Legea nr. 85/2006.
Referitor la criticile recurentei creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O privind identificarea tuturor bunurilor existente în patrimoniul debitoarei de către lichidator, Curtea constată că sunt pur formale întrucât astfel de acțiuni au fost întreprinse de către lichidator pe parcursul desfășurării procedurii insolvenței.
Acesta și-a îndeplinit obligațiile ce îi revin potrivit legii insolvenței, a identificat bunurile existente în patrimoniul debitoarei ce au fost valorificate, iar sumele obținute au fost distribuite către creditori.
Recurenta creditoare DGFP nu a putut indica în mod concret despre ce anume bunuri este vorba, criticile fiind formulate în termeni generali.
În plus, recurenta creditoare DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE O avea posibilitatea pe tot parcursul desfășurării procedurii să formuleze contestații împotriva măsurilor propuse și a raporturilor depuse de lichidator, și nu după depășirea acestor faze odată cu închiderea procedurii insolvenței.
În consecință, având în vedere considerentele expuse, Curtea constată că recursurile sunt nefondate, judecătorul sindic făcând o corectă aplicare a dispozițiilor legale invocate și o apreciere corectă a materialului probator și, în temeiul art.312 pr.civ. va respinge recursurile.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursurile declarate de creditoarele DGFP O cu sediul în S,-, județul O și AVAS B cu sediul în B, sector 1,--11, împotriva sentinței nr. 438 din 23.03.2009 pronunțată de Tribunalul Olt - Secția Comercială și de Contencios Administrativ și Fiscal în dosarul nr- în contradictoriu cu intimata - debitoare SOCIETATEA AGRICOLĂ PRIN LICHIDATOR cu sediul în C,-, 21-36, 2, 1, 4, județul D și intimatul REGISTRUL SOCIETĂȚILOR AGRICOLE DE LA JUDECĂTORIA SLATINA cu sediul în S, județul
Decizie irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 25 mai 2009.
PREȘEDINTE, - - | JUDECĂTOR, - - | JUDECĂTOR, - - |
GREFIER, - - |
Red - LG/3/ex/28 mai 2009
Jud sindic - O
Tehnored - MB/
27 Mai 2009
Președinte:Lotus GherghinăJudecători:Lotus Gherghină, Doina Lupea, Carmen Mladen
| ← Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... | Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată .... → |
|---|
