Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 931/2009. Curtea de Apel Iasi

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA COMERCIALĂ

DECIZIE Nr. 931

Ședința publică de la 13 Aprilie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Camelia Gheorghiu

JUDECĂTOR 2: Liliana Palihovici

JUDECĂTOR 3: Anca Ghideanu

Grefier - -

Pe rol judecarea cauzei Faliment privind pe recurent AUTORITATEA PT. VALORIFICAREA ACTIVELOR STATULUI B și pe intimat ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE B, intimat SC " " SRL BÎRLAD, lichidator - CABINET INDIVIDUAL DE INSOLVENȚĂ - ÎN CALITATE DE LICHIDATOR PENTRU. DEBITOARE SC " " SRL BÎRLAD, intimat, intimat SC SRL C, intimat PRIMĂRIA MUNICIPIULUI B, având ca obiect procedura insolvenței, împotriva sentinței civile numărul 55/F din 04.02.2009, pronunțată de Tribunalul Vaslui - Judecător sindic

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă dl. cons.jr. G pentru recurentul creditor Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului; lichidatorul judiciar reprezentat de dl..

celelalte părți.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează:

- recurs la prim termen, declarat și motivat în termen, după care

Părțile prezente, la interpelarea instanței, precizează că nu mai au de formulat alte cereri, iar chestiuni prealabile nu sunt.

Curtea constată recursul în stare de judecată și acordă cuvîntul la dezbateri.

Dl. cons.jr. pune concluzii de admitere a recV. ca fiind întemeiat, arătînd că instanța de fond nu a analizat temeinic criticile creditorului, ci doar sumar. Creditorul a apreciat că în cauză sunt incidente prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006, motiv pentru care a solicitat autorizarea de a promova acțiunea în antrenarea răspunderii patrimoniale a administratorului.

Lichidatorul judiciar depune la dosar note de concluzii scrise și solicită respingerea recV. promovat de creditorul S ca nefondat. În raportul întocmit, lichidatorul judiciar a arătat că nu a găsit fapte de natura celor prevăzute de art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Declarînd închise dezbaterile, instanța rămîne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

INSTANȚA

Deliberând asupra rec de față.

Prin sentința comercială nr. 55/F/4.02.2009 pronunțată de Tribunalul Vaslui - judecătorul sindic s-au respins obiecțiunile la raportul final for mulate de AVAS; s-a aprobat registrul final; s-a radiat debitorul din evidențele V; s-a descărcat lichidatorul judiciar de orice îndatorire și responsabilități și s-a aprobat plata onorariului lichidatorului.

Pentru a se pronunța în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin raportul final înregistrat la această instanță sub nr- din data de 3 noiembrie lichidatorul judiciar informează instanța asupra activității desfășurate, solicitând aprobarea raportului și închiderea procedurii ca urmare a valorificării bunurilor inventariate ca deșeuri acestea reprezentau mărfuri depreciate fără piață de desfacere, neîndeplinind condiții legale de calitate, precizând astfel că debitoarea nu mai deține alte bunuri care să poată fi valorificate și nici creanțe de recuperat.

Potrivit art. 131 din Legea nr. 85/2006, în orice stadiu al procedurii, dacă se constată că nu există bunuri în averea debitorului, ori că acestea sunt insuficiente pentru acoperirea cheltuielilor administrative și nici un creditor nu se oferă să avanseze sumele corespunzătoare, judecătorul sindic va da o sentință de închidere a procedurii, prin care se dispune și radierea debitorului din registrul în care este înmatriculat.

Instanța în baza celor reținute mai sus și art. 131 din Legea nr. 85/2006, va aproba raportul final, va dispune închiderea procedurii de faliment și radierea debitorului din registrul comerțului.

Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului - prin reprezentantul său legal criticând-o pentru nelegalitate.

A susținut recurenta că a introdus cererea de autorizare deoarece lichidatorul a omis să acționeze în instanță persoanele vinovate de ajungerea debitoarei în stare de incapacitate de plată, în condițiile în care recurenta a suferit un prejudiciu iar registrul lichidatorului nu este complet.

În opinia recurentei lichidatorul este obligat să formuleze cererea de atragere a răspunderii patrimoniale, existând suficiente elemente care să impună această solicitare.

Legiuitorul a prevăzut expres că orice creditor poate, solicita, cu autorizarea judecătorului sindic, angajarea răspunderii patrimoniale a persoanelor vinovate de ajungerea debitoarei în stare de insolvență.

Prin descărcarea lichidatorului de orice sarcini și responsabilități nu mai poate fi exercitat controlul judecătoresc asupra incidenței art. 138 din Legea nr. 85/2006.

În speță, recurenta, în calitate de creditor, este în imposibilitate de a recupera suma cu care s-a înscris la masa credală.

Recurenta consideră că prevederile art. 138 din Legea nr. 85/2006 nu conține în mod explicit cerința culpei sau a greșelii membrilor organelor de conducere ale societății aflate în stare de încetare de plăți.

De asemenea, nu este relevant, potrivit aprecierii recurentei, faptul că nu s-ar fi putut stabili legătură de cauzalitate între activitatea administratorului și starea de insolvență.

Prin concluziile scrise depuse la dosar Bârlad prin lichidator judiciar Cabinet individual de Insolvență a solicitat respingerea recV. ca nefondat, precizând că raportul întocmit în cauză evidențiază lipsa elementelor prevăzute de disp. art. 138 din Legea nr. 85/2006.

Așa cum rezultă din acest raport, administratorul societății nu a acționat cu vinovăție pentru aducerea societății în faliment, existând alte cauze, obiective care au dus la intrarea societății în stare de încetare de plăți.

Cererea recurentei nu este întemeiată, în opinia intimatei, deoarece prevederile art. 138 alin. 2 din Legea nr. 85/2006 impun condiția existenței omisiunii lichidatorului de a indica în raport cauzele insolvenței și eventualele persoane vinovate de această stare, omisiune ce nu se regăsește în speță.

Nu s-au administrat probe în recurs.

Examinând motivele de recurs invocate, actele și lucrările dosarului precum și prevederile legale relevante, instanța constată recursul nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse.

Potrivit dispozițiilor art. 138 alin. 3 din Legea nr. 85/2006 comitetul creditorilor poate cere judecătorului sindic să fie autorizat să introducă acțiune de atragere a răspunderii personale prevăzută de alin. 1 al aceluiași articol dacă lichidatorul a omis să indice, în raportul său asupra cauzelor insolvenței, persoanele culpabile de starea de insolvență a patrimoniului debitorului persoană juridică ori dacă acesta a omis să formuleze acțiunea și răspunderea persoanelor amenință să se prescrie.

În speță Curtea reține că lichidatorul judiciar nu a omis să indice persoanele culpabile de starea de insolvență și nici să formuleze acțiunea împotriva acestora.

De asemenea, nu s-a făcut dovada (pentru ca cea de a doua situație să se regăsească în speță) că există amenințarea prescrierii răspunderii persoanelor vinovate de producerea stării de insolvență.

Prin urmare niciuna dintre cele două situații în care comitetul creditorilor (și nu doar un singur creditor) putea solicita să fie autorizat să introducă acțiunea nu este incidentă în cauză.

În conținutul raportului lichidatorul judiciar a precizat în mod expres faptul că nu a identificat cauze de antrenare a răspunderii persoanelor din organele de conducere ale debitorului astfel că nu se mai poate reține existența vreunei omisiuni.

Deși recurenta susține că, în temeiul legii, orice creditor poate solicita autorizarea de formulare a cererii de atragere a răspunderii patrimoniale, instanța observă că textul sus -citat prevede în mod expres faptul că această autorizare poate fi solicitată (doar) de comitetul creditorilor.

Curtea nu poate primi susținerea recurentei referitoare la lipsa de relevanță a culpei sau greșelii organelor de conducere și a legăturii de cauzalitate dintre activitatea administratorului și starea de insolvență.

În literatura de specialitate și în practica judiciară s-a arătat în mod constant faptul că răspunderea membrilor organelor de conducere, astfel cum a fost reglementată de dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006, este o răspundere delictuală specială pentru fapta proprie, pentru antrenarea căreia trebuind să fie îndeplinite cumulativ condițiile: prejudiciul creditorilor, fapta ilicită a membrilor organelor de conducere (care trebuie să se încadreze în cel puțin unul dintre cazurile prevăzute de art. 138 alin. 1 lit. a-g), raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și insuficiența facturilor bănești disponibile pentru plata de către debitorul insolvent a datoriilor exigibile și culpa persoanelor a căror răspundere se solicită.

În ceea ce privește existența elementelor care să impună formularea unei cereri de atragere a răspunderii personale, invocate de recurentă și apreciate ca suficiente, Curtea constată că acestea au fost, punctual, combătute de lichidatorul judiciar prin precizările depuse la filele 192-194 dosar fond, care a concluzionat că faptele relatate, astfel cum au fost prevăzute în raport și în precizări, nu justifică introducerea acțiunii în răspundere personală.

De altfel, așa cum se arată și în doctrină, judecătorul -sindic nu poate aprecia asupra oportunității autorizării, ci numai asupra legalității, respectiv asupra existenței vreuneia din cele două cazuri prevăzute de alin. 3 al art. 138 din Legea 85/2006.

Asupra oportunității formulării acțiunii se poate pronunța dosar administratorul judiciar sau, după caz, lichidatorul, iar în caz de inactivitate a acestora, autorizarea poate fi dată doar comitetului creditorilor, și nu oricăruia dintre creditori.

Pentru aceste considerente, constatând recursul nefondat, instanța îl va respinge urmând ca în temeiul dispozițiilor art. 312 Cod procedură civilă să mențină hotărârea recurată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului prin reprezentantul său legal împotriva sentinței nr. 55/F din 4.02.2009 a Tribunalului Vaslui, sentință pe care o menține.

Irevocabilă

Pronunțată în ședință publică, azi 13.04.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

Grefier

- -

Red.

Tehnored.

2 ex.

09.05.2009

Tribunalul Vaslui:

-

Președinte:Camelia Gheorghiu
Judecători:Camelia Gheorghiu, Liliana Palihovici, Anca Ghideanu

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Procedura insolvenței societăți cu răspundere limitată . Decizia 931/2009. Curtea de Apel Iasi