ICCJ. Decizia nr. 3676/2004. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3676/2004
Dosar nr. 2815/2004
Şedinţa publică din 14 octombrie 2004
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din Camera de consiliu pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti, la data de 8 octombrie 2003, în dosarul nr. 12112/2003 (dosar executare nr. 2464/2003) a fost încuviinţată executarea silită prin poprire asupra conturilor debitoarei SC I.S. SRL Bucureşti deschise la terţul poprit C.R. la cererea creditoarei SC R. SA Bucureşti.
În motivarea încheierii, s-a reţinut că, în speţă, sunt îndeplinite cerinţele art. 372 şi art. 3733 C. proc. civ., pentru încuviinţarea executării silite, pornită în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr. 1534 din 27 februarie 2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia comercială.
Împotriva sus-menţionatei încheieri a declarat apel debitoarea SC I.S. SRL Bucureşti, care a solicitat totodată şi suspendarea executării silite până la soluţionarea acestei căi de atac.
Prin Decizia nr. 56/ A din 16 ianuarie 2004, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă, a respins cererea de suspendare a executării silite ca rămasă fără obiect.
Prin aceeaşi decizie a fost respins totodată, ca nefondat şi apelul declarat de apelanta debitoare SC I.S. SRL Bucureşti, împotriva încheierii din Camera de consiliu pronunţată de Judecătoria sectorului 1 Bucureşti la data de 8 octombrie 2003, în dosarul nr. 12112/2003 (dosar executare nr. 2464/2003), în contradictoriu cu intimata creditoare SC R. SA Bucureşti şi intimata terţ poprit C.R. Bucureşti.
A fost obligată apelanta debitoare la 4.000.000 lei cheltuieli de judecată către intimata-creditoare.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de apel a reţinut în esenţă, că, încuviinţarea executării silite, prin poprite, s-a pornit în baza titlului executoriu reprezentat de sentinţa nr. 1534 din 27 februarie 2001, pronunţată de Tribunalul Bucureşti, prin care s-a dispus obligarea apelantei pârâte la plata sumei de 15.698,60 dolari S.U.A. (echivalent în lei la data plăţii) reprezentând contravaloare marfă, plus 106.484.148 lei dobânzi comerciale.
Ca atare, cum executarea silită, a fost reflectată în baza unei hotărâri judecătoreşti definitivă şi irevocabilă (sentinţa nr. 1534 din 27 februarie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială) care constituie titlu executoriu, în temeiul dispoziţiilor art. 377 C. proc. civ., toate obiecţiunile, a reţinut instanţa de apel în acţiunea formulată de debitoare, privind existenţa în cuprinsul dispozitivului a unor erori, sau cu privire la necomunicarea sentinţei civile nr. 1534/2001, inclusiv cele referitoare la indicarea greşită a numărului dosarului şi care s-a pronunţat încheierea atacată (nr. 3195/2001 în loc de 3195/2000) sunt formale şi ca atare au fost respinse ca nefondate.
În concluzie, instanţa de apel a reţinut că în cauză sunt incidente dispoziţiile art. 372 şi următoarele C. proc. civ., precum şi cele ale art. 3731 din acelaşi cod şi cu această motivare a fost respins apelul debitoarei.
Faţă de soluţia pronunţată la 16 ianuarie 2004, instanţa de apel a apreciat că cererea de suspendare a executării silite a rămas fără obiect şi a hotărât în consecinţă.
Împotriva acestei din urmă hotărâri, debitoarea SC I.S. SRL Bucureşti, a declarat recurs, invocând ca motiv de casare dispoziţiile art. 304 pct. 7, 9 şi 10 C. proc. civ.
Susţine în esenţă debitoarea recurentă că, în speţă, au fost încălcate dispoziţiile art. 454 C. proc. civ., întrucât, nu i s-a comunicat de către executorul judecătoresc prin adresă, aşa cum prevede acest text legal, măsura de înfiinţare a popririi, aceasta în afara faptului că, nu i s-a comunicat nici titlul executoriu, care de altfel nu cuprinde explicit, suma ce urmează a fi executată prin înfiinţarea popririi, şi nici modalitatea de reactualizare a sumei după criteriile prevăzute de lege, astfel că, faţă de toate cele arătate, se impune, în raport de 105 alin. (2) C. proc. civ., constatarea nulităţii popririi înfiinţate asupra conturilor sale.
Mai susţine recurenta că, soluţia atacată este nelegală şi sub aspectul că, instanţa de apel a respins cererea de suspendare formulată în cadrul contestaţiei la executare, până la soluţionarea acesteia, întrucât, în cazul în care s-ar trece la executarea popririi, cu foarte mare greutate ar mai fi în măsură să recupereze sumele printr-o eventuală întoarcere a executării, aceasta în afara faptului că, datorită executării silite, debitoarea nu putea intra în încetare de plăţi, având în vedere că în conturile blocate vor intra mai multe bilete la ordin, care nu le va putea onora în circumstanţele arătate.
În consecinţă, debitoarea SC I.S. SRL Bucureşti, solicită admiterea recursului, modificarea deciziei atacate şi pe fond admiterea contestaţiei la executare, cu consecinţa anulării actelor de executare în dosarul nr. 2464/2003 şi deosebit de cele arătate, suspendarea executării silite până la soluţionarea prezentului recurs, conform art. 300 alin. (2) C. proc. civ.
Recursul declarat în cauză, nu este fondat.
Din examinarea actelor de la dosar rezultă, că prin Decizia nr. 2151 din 20 septembrie 2004, intimata creditoare SC R. SA Bucureşti, confirmă că recurenta debitoare SC I.S. SRL Bucureşti a înţeles să execute de bună voie, conform ordinelor de plată anexate obligaţia de plată rezultată din titlul executoriu respectiv, sentinţa nr. 1534 din 27 februarie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, motiv pentru care solicită, respingerea recursului debitoarei ca rămas fără obiect.
Aşa fiind, recursul declarat în cauză, urmează a fi respins, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de debitoarea SC I.S. SRL Bucureşti, împotriva deciziei nr. 56/ A din 16 ianuarie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a III-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţa publică, astăzi 14 octombrie 2004.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3681/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 4024/2004. Comercial → |
|---|
