ICCJ. Decizia nr. 5498/2004. Comercial
| Comentarii |
|
Prin sentința civilă nr. 400 din 26 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Bacău, secția comercială și contencios-administrativ, a fost admisă acțiunea formulată de reclamanta SC V. SA (fosta SC C.B. SA) cu sediul social în Bijghir comuna Buhoci Județul Bacău în contradictoriu cu pârâta SC E.P.C.S. SRL cu sediul social în Bijghir, comuna Buhoci Județul Bacău, astfel cum a fost restrânsă, în sensul că s-a constatat reziliat de plin drept contractul de închiriere încheiat la 1 octombrie 1997 și a obligat pârâta la predarea bunului închiriat reclamantei, conform art. 1 și anexei 1. De asemenea, au fost respinse excepțiile invocate de pârâtă ca fiind nefondate, cu obligarea pârâtei să plătească reclamantei suma de 5.000.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în baza contractului încheiat la data de 1 octombrie 1997, SC V. SA a închiriat pârâtei o clădire cu o suprafață construită de 544 mp. și teren aferent în suprafață de 2424 mp., cu o chirie lunară de 297 dolari S.U.A. plus. T.V.A., iar pârâta nu a îndeplinit obligația de plată a chiriei pentru lunile decembrie 2002 - aprilie 2003. Din concluziile raportului de expertiză contabilă rezultă că pârâta datorează chirie restanță în cuantum de 88.405.000 lei, sumă care pe parcursul soluționării cauzei a fost plătită. La încheierea contractului, părțile au prevăzut un pact comisoriu potrivit căruia în caz de neexecutare, contractul se consideră desființat de drept fără a mai fi necesară punerea în întârziere și fără orice altă formalitate prealabilă. O asemenea stipulație are drept efect desființarea necondiționată a contractului de îndată ce au expirat termenele de executare fără ca obligația să fi fost adusă la îndeplinire.
Excepția prematurității acțiunii a fost respinsă, deoarece au fost respectate dispozițiile art. 7201C. proc. civ.
De asemenea, au fost respinse excepția inadmisibilității acțiunii și necompetenței materiale a instanței. Referitor la competența de soluționare a cauzei de către arbitraj se constată că acesta se organizează și se desfășoară potrivit convenției arbitrale. Convenția arbitrală potrivit art. 343 C. proc. civ., se încheie în scris sub sancțiunea nulității care se poate încheia sub forma unei clauze compromisorii înscrisă în contract. Convenția arbitrală nu a fost încheiată de părți iar clauza compromisorie trebuia să indice numele arbitrilor sau modalitatea de numire a lor.
Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, prin decizia nr. 135 din 8 iunie 2004, a admis apelul declarat de apelanta-pârâtă SC E.P.C. SRL împotriva sentinței civile nr. 400 din 26 februarie 2004, pronunțată de Tribunalul Bacău, în sensul că a anulat sentința atacată și a respins acțiunea ca fiind de competența instanțelor judecătorești. De asemenea, a fost respinsă cererea de suspendare ca fiind rămasă fără obiect și s-a dispus restituirea către apelantă a cauțiunii în sumă de 1.000.000 lei.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că, dispozițiile art. 341 C. proc. civ., trebuie coroborate cu cele din art. 347 C. proc. civ., care stipulează că atunci când arbitrul unic sau după caz arbitrii nu au fost numiți prin convenția arbitrală și nici nu s-a prevăzut modalitatea de numire, partea care vrea să recurgă la arbitraj invită cealaltă parte în scris să procedeze la numirea lor. Față de această prevedere, rezultă fără echivoc că neîndeplinirea cerințelor art. 341 C. proc. civ., nu atrage nulitatea clauzei compromisorii. Pe cale de consecință, competența instanțelor de judecată este exclusă, iar cererea de suspendare a executării sentinței a rămas fără obiect.
împotriva deciziei nr. 135 din 8 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a declarat recurs reclamanta SC V. SA care a criticat această hotărâre judecătorească, în esență, sub aspectul că instanța de apel, anulând sentința civilă nr. 400 din 26 februarie 2004 a Tribunalului Bacău, trebuia să trimită cauza spre soluționare Curții de Arbitraj Comercial, invocând ca temei de drept dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Intimata pârâtă SC E.P.C.S. SRL a depus întâmpinare, motivată în fapt și în drept, prin care a solicitat respingerea recursului.
înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, în raport de criticile formulate în cererea de recurs, constată că acestea sunt fondate, recursul urmând a fi admis pentru următoarele considerente.
De necontestat că părțile, atunci când au încheiat contractul de închiriere din 1 octombrie 1997, prin acordul lor de voință, au stabilit, în art. 20, că litigiile de orice fel decurgând din executarea prezentului contract de închiriere sau în legătură cu acesta, inclusiv cele referitoare la validitatea, interpretarea și desființarea contractului, se vor soluționa prin arbitrajul organizat de C.C.I.A. Bacău, în conformitate cu regulile de procedură arbitrală ale acestei camere (dosar nr. 6674/2003 Tribunalul Bacău, secția comercială și de contencios administrativ). în raport de clauza compromisorie stipulată expres în contract, corect instanța de apel, admițând apelul pârâtei a dispus respingerea acțiunii ca nefiind de competența instanțelor judecătorești.
în acest context, se impune a fi dată o eficiență juridică maximă dispozițiilor cuprinse în art. 297 alin. (2) C. proc. civ., conform cărora, dacă prima instanță s-a declarat competentă și instanța de apel stabilește că a fost necompetentă, anulând hotărârea atacată, va trimite cauza spre judecare instanței competente sau altui organ de activitate jurisdicțională competent, afară de cazul când constată propria sa competență.
Pentru aceste argumente juridice, recursul promovat de reclamanta SC V. SA cu sediul social în Bijghir, comuna Buhoci, Județul Bacău împotriva deciziei nr. 135 din 8 iunie 2004, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, secția comercială și de contencios administrativ, a fost admis, litigiul dintre părți fiind guvernat de procedura arbitrală, conform clauzei compromisorii înscrisă în contractul principal de închiriere, cauza a fost trimisă spre competentă soluționare la Arbitrajul de pe lângă Camera de Comerț a Județului Bacău.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5535/2004. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5472/2004. Comercial → |
|---|
