ICCJ. Decizia nr. 929/2004. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.929/2004

Dosar nr. 6799/2001

Şedinţa publică din 10 martie 2004

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acţiunea înregistrată la 21 iunie 2000, reclamanta, SC. I.C. SA, cu sediul în Piatra Neamţ, prin lichidator judiciar, C.N., a solicitat obligarea pârâtei, SC. A.I. SRL, cu sediul în comuna Vaduri, jud. Neamţ, la plata sumei de 350.000.000 lei reprezentând avans achitată acesteia la contractul de asociere nr. 1210 din 30 aprilie 1997, cu dobânda legală de 6% pe an.

Tribunalul Neamţ, secţia comercială şi de contencios administrativ, prin sentinţa civilă nr. 70 din 31 ianuarie 2001, a anulat acţiunea reclamantei ca netimbrată, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea 146/1997, cu motivarea că nu a fost îndeplinită obligaţia legală prevăzută de acest act normativ.

Prin Decizia nr. 419 din 21 iunie 2001, a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a respins ca nefondat apelul declarat de reclamant împotriva sentinţei tribunalului.

S-a reţinut de instanţă că, potrivit art. 42 din Legea nr. 64/1995, sunt scutite de taxele de timbru numai acţiunile formulate de administrator sau lichidator, ori în acţiunea de faţă reclamanta nu are calitate de debitor, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 2 şi 3 din acest act normativ, ea este creditoarea unei sume de bani acordată în baza unui contract.

În termen legal reclamanta, SC. I.C. SA, prin lichidator judiciar, C.N., a declarat recurs împotriva acestei decizii şi a susţinut că este nelegală şi netemeinică.

A arătat recurenta că, potrivit capitolului III secţiunea 3 din Legea nr. 64/1995, acţiunile formulate de lichidatorul judiciar, de natura celor formulate de acesta, sunt scutite de taxă de timbru.

Mai mult, a formulat contestaţie, în baza art. 18 din Legea nr. 146/1997, privind obligarea la plata taxei de timbru, care iniţial a fost respinsă de Direcţia Finanţelor Publice Neamţ, dar în final a fost admisă prin sentinţa civilă nr. 86 din 3 iulie 2001, a Curţii de Apel Bacău, care a stabilit că acţiunea reclamantului este scutită de taxa de timbru conform art. 42 din Legea nr. 64/1995.

Recursul este fondat în sensul celor ce urmează:

La 21 iunie 2000, reclamanta, SC. I.C. SA, cu sediul în Piatra Neamţ, prin lichidator judiciar, C.N., a solicitat obligarea pârâtei, SC. A.I. SRL, cu sediul în judeţul Neamţ, la restituirea sumei de 350.000.000 lei achitată acesteia cu titlu de avans la contractul de asociere nr. 1210 din 30 aprilie 1997, cu dobânda legală de 6% pe an.

Împotriva încheierii Tribunalului Neamţ, de a timbra acţiunea la valoare, reclamanta a formulat contestaţie în baza art. 18 din Legea nr. 146/1997, şi a normelor metodologice pentru aplicarea acesteia.

Deşi reclamanta a solicitat la 31 ianuarie 2001, termen în vederea soluţionării acesteia de către Ministerul Finanţelor, Direcţia Generală pentru soluţionarea plângerilor Bucureşti, Tribunalul Neamţ, prin sentinţa civilă nr. 70, pronunţată la această dată, a anulat acţiunea reclamantei ca netimbrată în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea 146/1997.

Prin dispoziţia nr. 438 din 4 decembrie 2000, şi Decizia nr. 260 din 27 februarie 2001, a Ministerului Finanţelor, Direcţia Generală de Soluţionare a Plângerilor, s-au respins contestaţiile formulate de reclamantă.

Reclamanta a declarat apel la 28 februarie 2001, împotriva sentinţei tribunalului, şi a invocat că este nelegală, întrucât este scutită de taxă de timbru potrivit secţiunii a 3- a din Legea nr. 64/1995, privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.

Întrucât contestaţia formulată de reclamantă, împotriva deciziei Ministerului de Finanţe, privind timbrarea cererii nu era soluţionată, aceasta a solicitat prin cerere instanţei suspendarea judecării apelului până la soluţionarea irevocabilă a acesteia.

Instanţa a respins această cerere şi prin Decizia nr. 419 din 21 iunie 2001, a respins şi apelul declarat de reclamantă împotriva sentinţei tribunalului, prin care s-a anulat ca netimbrată acţiunea acesteia.

La instanţa de recurs, s-a depus la dosar sentinţa civilă nr. 86 din 3 iulie 2001, a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, rămasă irevocabilă, prin care s-a admis acţiunea reclamantei şi cererea de intervenţie formulată de B.R.D., sucursala Neamţ; s-a desfiinţat Decizia nr. 260/2001, a Ministerului Finanţelor Publice, Direcţia Generală de Soluţionare a Plângerilor, şi dispoziţia nr. 438/2000 a D.G.F.P. Neamţ, şi s-a stabilit că acţiunea formulată de reclamantă, prin lichidator judiciar, este scutită de taxă de timbru conform art. 42 din Legea nr. 64/1995.

În raport de această hotărâre, Curtea constată că recursul reclamantei este întemeiat şi potrivit art. 312 alin (4) C. proc. civ., urmează a admite recursul, a casa sentinţa tribunalului şi Decizia instanţei de apel şi a trimite cauza spre rejudecare la Tribunalul Neamţ, pentru soluţionarea în fond a litigiului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul declarat de reclamanta, SC. I.C. SA, prin lichidator judiciar, C.N., împotriva sentinţei civile nr. 70/E din 31 ianuarie 2001, a Tribunalului Neamţ, secţia comercială şi de contencios administrativ, şi a deciziei nr. 419 din 21 iunie 2001, a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ, pe care le casează şi trimite cauza pentru rejudecare Tribunalului Neamţ.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 10 martie 2004.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 929/2004. Comercial