Noţiunea de titlu executoriu în materie comercială. Procedura încuviinţării executării silite. Înţeles
| Comentarii |
|
În materie comercială, hotărârea judecătorească dată în primă instanţă, care constituie titlu executoriu, este executorie, fără efectuarea altor formalităţi, conform art. 7208 _i art. 7209 C. proc. civ., fiind în deplină armonie cu dispoziţiile art. 372 C. proc. civ., ce dispun că executarea silită se efectuează numai în temeiul unei hotărâri judecătoreşti ori a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, nr. 3170 din 30 Septembrie 2004
Prin cererea introdusă la Judecătoria Galați, creditoarea CNF G.N SA Giurgiu a solicitat, în conformitate cu art. 372, art. 373 și art. 7208 C. proc. civ., prin executorul judecătoresc, încuviințarea executării silite împotriva debitoarei SC M.C. SRL Galați.
Judecătoria Galați, prin încheierea pronunțată la data de 27 noiembrie 2003, a respins cererea, cu motivarea că petiționarul nu a depus decizia a cărei încuviințare o solicită, cu mențiunea că este irevocabilă sau învestită cu formulă executorie, așa încât a reținut că nu sunt îndeplinite cerințele legale pentru încuviințarea executării silite.
Soluția a fost menținută de Curtea de Apel Galați care, prin decizia nr. 26 din 14 ianuarie 2004, a respins ca nefondat apelul declarat de creditoare împotriva încheierii de respingere a cererii de încuviințare a executării silite. Curtea de apel a reținut că hotărârile judecătorești pronunțate în materie comercială se aduc la îndeplinire prin executare silită numai dacă, potrivit art. 7209 C. proc. civ., poartă mențiunea că sunt irevocabile. Cum în cauză hotărârea nu poartă această mențiune, s-a apreciat că soluția primei instanțe este legală.
împotriva deciziei, creditoarea a declarat recurs, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., susținând că art. 7209 C. proc. civ. se referă la faptul că nu mai este necesară încuviințarea executării de către judecătorie ci direct de către executorul judecătoresc; că art. 7208 C. proc. civ. face referire la faptul că în materie comercială hotărârile date în primă instanță sunt executorii și nu cum reține instanța de apel, că ele sunt executorii doar dacă poartă mențiunea că sunt irevocabile.
Recursul este nefondat.
Conform art. 7209 C. proc. civ.:"Pentru hotărârea judecătorească dată în materie comercială care se aduce la îndeplinire prin executare silită, hotărârea purtând mențiunea că este irevocabilă, constituie titlu executoriu, fără efectuarea altor formalități". Textul art. 7209 C. proc. civ. se referă la hotărârile irevocabile date în materie comercială care constituie titluri executorii fără alte formalități, iar nu la încuviințarea executării silite, care se declanșează la cererea executorului judecătoresc adresată instanței, și care trebuie însoțită de titlul executoriu. Or, așa cum s-a reținut în apel, cererea de încuviințare a executării silite nu a fost însoțită de o hotărâre care să poarte mențiunea că este irevocabilă și care să constituie prin ea însăși titlu executoriu, fără efectuarea altor formalități. Noțiunea de formalități nu se referă la procedura încuviințării, ce se declanșează odată cu cererea de executare formulată de creditor, așa cum a argumentat recurenta, când a citat dispozițiile art. 7209 C. proc. civ.
Cea de-a doua critică este, de asemenea, nefondată, întrucât art. 7208 C. proc. civ. stabilește regula potrivit căreia hotărârile date în primă instanță privind procesele și cererile în materie comercială sunt executorii, iar aceste dispoziții se completează cu cele citate mai sus care se referă la titlul executoriu, la faptul că hotărârea dată în materie comercială, care poartă mențiunea irevocabilă, constituie titlu executoriu, fără alte formalități. Aceste texte se armonizează de altfel cu dispozițiile art. 372 C. proc. civ., care dispun că executarea silită se efectuează numai în temeiul unei hotărâri judecătorești ori a altui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu.
Prin urmare, nu se poate crea confuzie între noțiunea de executorie și titlu executoriu, așa cum sugerează creditoarea recurentă atunci când citează art. 7208 C. proc. civ. în principiu, pentru a putea constitui titlu executoriu, în baza căruia să se solicite încuviințarea executării silite, hotărârea trebuie să fi rămas definitivă sau să fi devenit irevocabilă. Această cerință a caracterului definitiv ori irevocabil rezultă din coroborarea art. 372, art. 374 alin. (1), art. 376 alin. (1) și art. 379 C. proc. civ., prin care se dispune că numai hotărârile care au rămas definitive sau irevocabile pot fi învestite cu formulă executorie, cu excepția încheierilor executorii, a hotărârilor executorii provizorii, a hotărârilor irevocabile pronunțate în materie comercială care sunt titluri executorii, fără îndeplinirea altor formalități.
în consecință, potrivit art. 312 C. proc. civ., recursul a fost respins, ca nefondat.
| ← Contract de închiriere. Litigiu comercial evaluabil în bani.... | Litigiu comercial. Somaţie de plată. Procedura prealabilă a... → |
|---|
