ICCJ. Decizia nr. 3435/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3435/2005
Dosar nr. 901/2005
Şedinţa publică din 7 iunie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 16 iulie 2004, reclamanta SC C.S. SRL Bucureşti, a chemat în judecată pe pârâta SC R.G.B. SRL Bucureşti, pentru a fi obligată să emită facturi pentru sumele achitate în contul contractului nr. 155 din 1 iunie 2000, la plata sumei de 1.000 dolari S.U.A. contravaloare lucrări de remediere la spălătoria auto, daune cominatorii de 1.000.000 lei pe zi de întârziere pentru neîndeplinirea acestor obligaţii şi 60.000.000 lei daune produse ca urmare a întreruperii activităţii din culpa pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa civilă nr. 1497 din 2 februarie 2004, Tribunalul Bucureşti a respins acţiunea reclamantei, admiţând excepţia de prematuritate a introducerii acţiunii potrivit art. 7201 C. proc. civ.
Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 663 din 18 noiembrie 2004, a admis apelul reclamantei, a schimbat în parte hotărârea instanţei de fond, în sensul că, a respins capetele de cerere privind obligarea pârâtei la emiterea facturii şi plata de daune cominatorii, ca neîntemeiate, menţinând celelalte dispoziţii.
Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, reclamanta a declarat recurs, solicitând, în esenţă, trimiterea cauzei spre rejudecare în fond şi examinarea tuturor capetelor de cerere formulate prin acţiunea sa pentru care s-au făcut notificări în decembrie 2001, ianuarie 2002 şi s-a făcut convocarea la concilierea directă din 17 aprilie 2003.
Recursul este întemeiat pentru cele ce se vor arăta în continuare.
Din actele şi lucrările dosarului rezultă că reclamanta a formulat o acţiune cu mai multe capete de cerere, derivând din derularea contractului din 1 iunie 2000, încheiat de părţi pentru executarea unor lucrări de antrepriză, spălătorie auto.
Examinând hotărârea ce se atacă, se constată că, deşi apelul reclamantei a fost admis şi a fost reţinută prematuritatea acţiunii pentru neconcilierea prevăzută de art. 720 C. proc. civ., instanţa de apel a păşit la examinarea totuşi pe fond a cauzei în ceea ce priveşte cererea de obligare a pârâtei la emiterea facturii.
Din lucrările dosarului rezultă că în legătură cu derularea necorespunzătoare a contractului de antrepriză părţile au procedat la notificări şi concilieri, având pretenţii reciproce.
În consecinţă, cum nu poate fi respinsă ideea că părţile au încercat totuşi concilierea pretenţiilor lor, şi în acţiunea de faţă trebuia reţinut că nu s-au încălcat prevederile art. 7201 C. proc. civ. şi instanţele trebuiau să păşească la examinarea în fond a tuturor capetelor de cerere privind pretenţiile reclamantei.
Astfel că, recursul reclamantei va fi admis, se va casa hotărârea atacată şi se va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi curte de apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de reclamanta SC C.S. SRL Bucureşti, împotriva deciziei comerciale nr. 663 din 18 noiembrie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială.
Casează Decizia recurată şi trimite cauza la Curtea de Apel Bucureşti, spre rejudecare.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 7 iunie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 3414/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3600/2005. Comercial → |
|---|
