ICCJ. Decizia nr. 3640/2005. Comercial
Comentarii |
|
Prin încheierea pronunțată în C.C. la data de 17 decembrie 2003, Judecătoria sectorului 1 București a admis în parte cererea creditoarei B.C.R. agenția Novaci prin executor bancar, a încuviințat executarea silită prin poprire asupra sumelor de bani, titlurilor de valoare sau altor bunuri mobile încorporabile urmăribile, datorate debitoarei SC B. SRL de către terțul poprit B.R.E. L.B., până la concurența creanței în sumă totală de 8.000.000.000 lei înscrisă în titlurile executorii, bilete la ordin emise la data de 7 aprilie 2003, cu scadența la 14 iulie 2003, 16 iulie 2003, 21 iulie 2003, 24 iulie 2003, respectiv 29 iulie 2003 și a respins cererea de încuviințare a executării silite privind dobânzile.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut că sunt îndeplinite cerințele art. 372 și urm. C. proc. civ.; în privința dobânzilor a reținut că nu s-a precizat de către creditoare întinderea și temeiul datorării acestora, iar, pe de altă parte, prin biletele la ordin ce constituie titluri executorii nu au fost stipulate dobânzi, clauză ce altfel ar fi fost considerată nescrisă, potrivit art. 106, cu referire la art. 5 din Legea nr. 58/1934.
Prin decizia comercială nr. 108 din 29 martie 2004, Curtea de Apel București, secția a VI-a comercială, a respins ca nefondat apelul formulat de creditoarea B.C.R. SA, prin agenția Novaci, împotriva încheierii mai sus menționate, confirmând soluția pronunțată de prima instanță.
împotriva deciziei curții de apel a declarat recurs creditoarea, invocând dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și solicitând admiterea acestuia, modificarea deciziei recurate, admiterea apelului său și, pe fond, admiterea cererii, așa cum a fost formulată.
Recurenta susține în esență că, prin respingerea capătului de cerere privind dobânzile solicitate, au fost încălcate dispozițiile art. 5 alin. (2) din O.G. nr. 9/2000, ale art. 53 din Legea nr. 58/1934, pct. 292 din Normele - Cadru nr. 6 din 8 martie 1994 și art. 43 din C. com.
în legătură cu recursul astfel declarat, urmează a fi examinată mai întâi excepția ridicată de recurentă.
Potrivit art. 336 alin. (7) C. proc. civ., încheierea prin care se încuviințează executarea silită este supusă apelului și recursului, care se judecă în camera de consiliu.
în speță, apelul fiind soluționat în ședință publică, având în vedere dispozițiile legale mai sus menționate, se va admite excepția invocată de recurentă.
Urmare admiterii excepției, a fost admis, în consecință, și recursul creditoarei, cu această motivare, s-a casat decizia atacată și s-a trimis cauza aceleiași curții de apel pentru rejudecarea apelului creditoarei, ocazie cu care motivele propriu-zise de recurs au fost avute în vedere ca apărări în cadrul soluționării apelului.
← ICCJ. Decizia nr. 1022/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 3611/2005. Comercial → |
---|