ICCJ. Decizia nr. 5402/2005. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr.5402/2005
Dosar nr. 1296/2005
Şedinţa publică din 11 noiembrie 2005
Asupra recursului de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 8707 din 24 iunie 2004, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis în parte acţiunea formulată de SC C. SA Galaţi în contradictoriu cu SC M. SA Bucureşti şi a obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 2.543.917.203 lei, reprezentând preţ, restituire garanţii şi penalităţi conform contractului din 8 noiembrie 2001, precum şi 68.534.172 lei cheltuieli de judecată.
Soluţia a fost menţinută de Curtea de Apel Bucureşti, care prin Decizia nr. 138 din 16 februarie 2005 a respins apelul declarat de pârâtă, ca nefondat.
Ambele instanţe au reţinut că în baza contractului de subantrepriză din 8 noiembrie 2003, reclamanta a executat pârâtei piloţi din pământ pentru care a folosit material şi manoperă în valoare totală de 1.665.528.621 lei, iar pârâta nu a achitat facturile în termen de 15 zile de la primirea lor şi totodată a refuzat să-i restituie şi garanţia de bună execuţie, reprezentând 10 % din valoarea tuturor lucrărilor comandate, respectiv 563.714.028 lei.
Instanţa de apel a mai reţinut că doar o parte din facturi vizează strict obiectul contractului de subantepriză dar pârâta a acceptat facturile emise de reclamantă şi pentru alte lucrări şi materiale pe care dealtfel le-a şi operat în contabilitate.
Împotriva deciziei, pârâta a declarat recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., susţinând că instanţele au stabilit o situaţie de fapt eronată atunci când au obligat-o la plata unor sume care excedau obiectul contractului încălcând prevederile art. 969 C. civ. şi totodată au ignorat dovada cea mai concludentă şi anume suplimentul de expertiză efectuat în cauză, din care rezultă că sumele datorate reclamantei sunt 564.352.347 lei, cu titlu de preţ şi 314.674.554 lei penalităţi.
Recursul nu este fondat.
Atât instanţa de fond cât şi instanţa de apel au apreciat în mod corect probele administrate în cauză şi au pronunţat hotărâri legale şi temeinice.
Prin contractul de subantrepriză părţile au convenit ca reclamanta să execute piloţi de pământ dar în cadrul executării aceluiaşi obiectiv reclamanta a livrat mai multe materiale pentru care s-au emis facturi în valoare totală de 4.186.622.943 lei, din care pârâta a plătit 2.521.094.322 lei, rămânând astfel o diferenţă neachitată de 1.665.528.621 lei.
Toate facturile au fost semnate de pârâtă, iar valoarea de 1.665.528.621 lei a fost stabilită de expert şi confirmată de pârâtă, care a făcut obiecţiuni la expertiză doar cu privire la sumele reprezentând penalităţi şi garanţie de bună execuţie.
Atâta timp cât pârâta a recunoscut prin semnarea şi ştampilarea facturilor executarea lucrărilor, iar în contabilitatea acestei societăţi este evidenţiată ca neachitată suma de 1.665.528.621 lei, nu poate fi primită critica pârâtei, că în cauză au fost încălcate dispoziţiile art. 969 C. civ.
Cu privire la expertiza contabilă efectuată în cauză, pârâta a formulat obiecţiuni, iar expertul a stabilit că suma datorată cu titlu de penalităţi este de 314.674.554 lei, aşa cum a susţinut pârâta, iar suma datorată cu titlu de garanţie reţinută pentru bună execuţie este de 563.714.028 lei.
Părţile au fost de acord cu cele stabilite de expert, urmare obiecţiunilor formulate de pârâtă, semnând fără obiecţiuni procesul verbal aflat la prezentul dosar şi în aceste condiţii, instanţa şi-a însuşit punctul de vedere exprimat, pe care acum recurenta îl critică în mod neîntemeiat.
Faţă de toate aceste considerente, Înalta Curte constatând că Decizia atacată este legală, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta SC M. SA Bucureşti, împotriva deciziei nr. 138 din 16 februarie 2005, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 11 noiembrie 2005.
| ← ICCJ. Decizia nr. 5394/2005. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 5409/2005. Comercial → |
|---|
