ICCJ. Decizia nr. 5705/2005. Comercial

ROMÂNIA

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr.5705/2005

Dosar nr. 1742/2005

Şedinţa publică din 29 noiembrie 2005

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentinţa arbitrală nr. 238 din 20 iunie 2004, Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă C.C.I. a României a admis în parte acţiunea reclamantei SC B.C. SRL Bucureşti şi a obligat pe pârâta SC C.S. SA Mamaia la plata sumei de 13.656 dolari S.U.A. în echivalent în lei la cursul B.N.R. din data plăţii, reprezentând rest de plată şi la penalităţi de întârziere în sumă de 454.307.466 lei, cu cheltuieli de arbitrare de 118.609.672 lei.

Curtea de Apel Bucureşti, prin Decizia civilă nr. 304 din 22 martie 2005, a respins acţiunea în anulare a hotărârii arbitrale de mai sus, formulată de pârâta arbitrală SC C.S. SA Mamaia.

Împotriva acestei din urmă hotărâri judecătoreşti, a declarat recurs pârâta arbitrală, solicitând, în esenţă, admiterea acţiunii sale de anulare a hotărârii arbitrale şi pe fond de respingere a pretenţiilor reclamantei, precum şi de a fi admisă cererea sa reconvenţională de obligare la executarea în natură a contractului dintre părţi privind livrarea unor echipamente şi efectuarea unor lucrări de montaj.

Recursul este nefondat pentru cele ce se vor arăta în continuare.

Din examinarea lucrărilor dosarului se constată că recurenta pârâtă arbitrală şi-a întemeiat acţiunea sa de anulare a hotărârii arbitrale pe dispoziţiile art. 364 lit. b) şi i), întrucât a fost pronunţată pe baza unei convenţii nule şi cu încălcarea dispoziţiilor imperative ale legii.

Raporturile comerciale dintre părţi s-au derulat în temeiul contractului de vânzare cumpărare încheiat de părţi la 12 aprilie 2001, în care acestea au convenit prin art. XI ca eventualele litigii să fie soluţionate de Curtea de Arbitraj Bucureşti.

În această situaţie, nu poate fi contestată voinţa legal exprimată a părţilor contractante de a apela la soluţionarea eventualelor litigii, la Curtea de Arbitraj Bucureşti, care îşi exercita atribuţiile conform regulamentului său propriu privind numirea arbitrilor, termenul şi normele procedurale aplicabile.

Astfel că, corect prin hotărârea ce se atacă s-a reţinut că nu au fost nesocotite dispoziţiile art. 364 lit. b) C. proc. civ.

De asemenea, rezultă că nu poate fi primit nici motivul de anulare a unei hotărâri arbitrale prevăzut de art. 364 lit. i), întrucât nu s-au făcut nici un fel de dovezi că ar fi fost încălcate dispoziţiile legale imperative, ordinea publică sau bunele moravuri, aşa cum bine a constatat şi instanţa a cărei hotărâre se atacă.

Cum acţiunea în anulare are în vedere controlul judecătoresc asupra unei hotărâri arbitrale în limitele motivelor expuse prevăzute de art. 364 lit. a) la i) C. proc. civ., nu pot fi primite susţinerile recurentei privind modul de soluţionare în fond a pricinii, întrucât aceste condiţii legale nu sunt îndeplinite.

În consecinţă, recursul declarat de pârâta arbitrală va fi respins ca nefondat, în raport de prevederile art. 304 C. proc. civ.

Având în vedere această soluţie recurenta va fi obligată la cheltuieli de judecată în recurs, conform art. 274 C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge recursul declarat de pârâta SC C.S. SA Mamaia, împotriva deciziei nr. 304 din 22 martie 2005 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.

Obligă recurenta la 8.000 RON cheltuieli de judecată către intimata SC B.C. SRL Bucureşti.

Irevocabilă.

Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 29 noiembrie 2005.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 5705/2005. Comercial