ICCJ. Decizia nr. 392/2007. Comercial
Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 392/2007
Dosar nr. 12491/54/2006
Şedinţa publică din 25 ianuarie 2007
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
La data de 11 septembrie 2006, petenta SC G.G. SA Bucureşti a formulat cerere pentru suspendarea executării silite a hotărârii arbitrale nr. 3 din 31 mai 2006 a Tribunalului Arbitral de pe lângă C.C.I. Oltenia – Dolj.
Cererea a avut ca temei de drept art. 365 alin. (3) C. proc. civ., coroborat cu art. 37 alin. ultim din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Tribunalului Arbitral de pe lângă C.C.I. Oltenia Craiova.
Petenta a arătat în cererea sa că Judecătoria sector 1 Bucureşti a încuviinţat executarea silită a hotărârii arbitrale, prin poprirea conturilor sale înainte de a expira termenul pentru introducerea acţiunii în anulare şi că societatea se afla în imposibilitatea de a achita salariile muncitorilor, facturile furnizorilor şi filele C.E.C.
Prin Încheierea nr. 76 din şedinţa din camera de consiliu de la 23 octombrie 2006, Curtea de Apel Craiova, secţia comercială, a respins cererea formulată de petentă.
A reţinut în considerente că petenta nu a respectat condiţiile cerute de art. 365 alin. (3) C. proc. civ., privind achitarea cauţiunii fixate printr-o încheiere anterioară.
Împotriva acestei încheieri petenta a formulat recurs şi în temeiul art. 304 pct. 9 a solicitat admiterea recursului, modificarea în tot a încheierii atacate, iar pe fondul cauzei a cerut admiterea cererii şi suspendarea executării hotărârii arbitrale atacată cu acţiune în anulare.
În susţinerea recursului a arătat că, instanţa de fond a amânat judecata cauzei fără un motiv temeinic, astfel că s-a întârziat soluţionarea cererii, fixându-se cauţiunea după data virării sumei de 117.646,33 lei de către terţul poprit în contul general de consemnări pe seama şi la dispoziţia executorului judecătoresc.
În această situaţie, petenta s-a aflat în imposibilitatea de a achita cauţiunea, neavând bani nici pentru plata salariilor.
A mai invocat art. 37 din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea Tribunalului Arbitral de pe lângă C.C.I.O. din Craiova, potrivit căruia, instanţa de judecată putea admite suspendarea executării silite şi fără achitarea unei cauţiuni.
Recursul este nefondat.
Din analiza actelor şi lucrărilor dosarului se constată că instanţa de fond a fixat în sarcina petentei, plata cauţiunii în sumă de 200.000.000 ROL, acordând un nou termen de judecată, cu citarea părţii în vederea achitării cauţiunii, aşa cum rezultă din Încheierea din camera de consiliu de la 23 octombrie 2006.
La data de 19 octombrie, petenta a depus la dosarul cauzei precizări în sensul că, la 5 octombrie 2006, suma poprită a fost virată de către terţul poprit în contul general de consemnaţiuni pe seama şi la dispoziţia executorului judecătoresc, care l-a citat la data de 25 octombrie 2006 pentru distribuirea sumei.
Ca urmare a acestei operaţiuni a invocat imposibilitatea achitării cauţiunii.
Conform art. 365 alin. (3) C. proc. civ., instanţa judecătorească va putea suspenda executarea hotărârii arbitrale împotriva căreia a fost introdusă acţiunea în anulare, numai după depunerea unei cauţiuni fixate de ea.
Faţă de această dispoziţie legală, imperativă, instanţa nu putea să soluţioneze cererea privind suspendarea executării silite mai înainte de a se achita cauţiunea, care a fost stabilită corect prin încheierea de şedinţă din camera de consiliu de la 23 octombrie 2006, aşa încât se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
În acest context corect instanţa de fond a respins cererea invocând motivul neachitării cauţiunii, astfel că hotărârea atacată se află la adăpost de orice critică.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de SC G.G. SA Bucureşti împotriva Încheierii din camera de consiliu nr. 76 de la 23 octombrie 2006 a Curţii de Apel Craiova, secţia comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 25 ianuarie 2007.
← ICCJ. Decizia nr. 403/2007. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 390/2007. Comercial → |
---|