ICCJ. Decizia nr. 1265/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1265/2008
Dosar nr. 1134/90/2005
Şedinţa publică din 27 martie 2008
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 322 din 3 aprilie 2007 pronunţată în dosar nr. 1134/90/2005 al Tribunalului Vâlcea, secţia comercială şi de contencios administrativ, s-a admis în parte acţiunea formulată de reclamanta SNTFM C.F.R.M. SA, sucursala Craiova, împotriva pârâtei SC C.E.T.G. SA Râmnicu Vâlcea cu consecinţa obligării acesteia la plata sumei de 111.844,95 lei către reclamantă, cu 10.000 lei cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această soluţie prima instanţă a reţinut în esenţă că în temeiul raporturilor contractuale dintre părţi materializate în convenţia cadru de încărcare - descărcare din 6 octombrie 2000 şi a actelor adiţionale ulterioare, reclamanta a pus la dispoziţia pârâtei 120 de vagoane pentru încărcare - descărcare. Conform convenţiei părţilor, preluarea vagoanelor fără obiecţiuni atestă faptul că acestea au fost predate fără lipsuri, astfel încât este întemeiată în parte, după cum rezultă din expertiza efectuată, solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata contravalorii pieselor lipsă de la aceste vagoane, acţiunea fiind admisă în această măsură.
Apelurile declarate de ambele părţi au fost respinse ca nefondate prin Decizia nr. 91 din 19 septembrie 2007 a Curţii de Apel Piteşti, secţia comercială, de contencios administrativ şi fiscal.
Instanţa de control judiciar a respins criticile reclamantei referitoare la nelegalitatea raportului de expertiză motivat de faptul că acesta nu face trimitere la acte normative, argumentând că nu sunt indicate de către apelantă care dintre acestea ar fi incidente în cauză şi în ce măsură în acest mod i s-a adus un prejudiciu.
De asemenea au fost înlăturate şi criticile referitoare la evaluarea făcută de expert în baza unei liste de preţuri din 2005 şi nu prin raportare la cursul de schimb leu - euro, în considerarea faptului că însăşi reclamanta a depus lista de preţuri la dosar iar prin completarea acţiunii nu a cerut reactualizarea sumelor datorate de pârâtă.
În privinţa apelului declarat de pârâtă, Curtea de Apel a reţinut că raportat la termenii contractului, preluarea vagoanelor fără obiecţiuni prezumă faptul că acestea aveau o stare tehnică corespunzătoare, iar existenţa unor vicii ascunse nu a fost dovedită.
Totodată, arată instanţa, pârâta şi-a asumat obligaţia de a lua măsuri pentru păstrarea integrităţii materialului rulant aparţinând reclamantei, clauză care are semnificaţia unei excepţii de la regula conform căreia proprietarul suportă riscul pieirii bunului, iar notificarea adresată reclamantei de a lua măsuri cu privire la vagoanele staţionate pe liniile sale industriale nu o poate exonera de îndeplinirea obligaţiilor asumate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanta şi pârâta.
Recurenta reclamantă SNTFM C.F.R.M. SA Craiova critică soluţia instanţei de apel invocând în drept prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ., iar în dezvoltarea criticilor arată că potrivit contractului încheiat între părţi, preluarea vagoanelor fără obiecţiuni atestă faptul că acestea nu prezintă lipsuri, situaţie în care este nelegală soluţia instanţei de apel care a reţinut, în baza expertizei efectuate la fond că pretenţiile sunt doar în parte întemeiate, deşi pârâtei îi revenea obligaţia de a păstra în stare de funcţionare 120 vagoane ce au făcut obiectul convenţiei.
De asemenea, sub aspect valoric greşit au fost avute în vedere preţurile practicate pentru piesele constatate lipsă, în anul 2005 în condiţiile în care acestea s-au modificat în funcţie de cursul de schimb leu - dolar, iar cererea pentru efectuarea unei noi expertize a fost nelegal respinsă.
Pârâta SC C.E.T.G. SA Râmnicu Vâlcea critică Decizia pentru motivele de nelegalitate prevăzute de art. 304 pct. 8 C. proc. civ. constând în faptul că instanţa de apel nu a observat că raporturile contractuale dintre părţi nu mai erau reglementate de convenţia de încărcare - descărcare ci de cele ale art. 1604 C. civ. referitoare la contractul de depozit, deoarece faţă de refuzul reclamantei de a prelua vagoanele, aceasta şi-a asumat şi riscurile dispariţiei lor.
Analizând recursurile declarate prin prisma motivelor invocate raportat la prevederile art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ. Curtea constată că sunt nefondate.
Astfel, în privinţa recursului declarat de reclamantă se va reţine că în mod corect instanţa de apel interpretând clauzele contractului conform căruia preluarea bunurilor fără obiecţiuni din partea pârâtei creează prezumţia că acestea nu prezintă lipsuri, dar pretenţiile reclamantei au fost admise numai în măsura dovedirii lor.
În acest context, cu precizarea că examinarea criticilor de netemeinicie ale deciziei este exclusă în recurs, fiind atributul instanţei de apel, în virtutea caracterului devolutiv al acestei căi de atac, justificat această instanţă a respins cererea pentru refacerea raportului de expertiză, cu motivarea în calculul efectuat de expert au fost avute în vedere preţurile din lista depusă chiar de reclamantă, iar în lipsa unei cereri de reactualizare în funcţie de cursul de schimb leu – euro, administrarea probei era inutilă.
Referitor la recursul declarat de pârâtă Curtea va reţine, contrar celor susţinute de aceasta că instanţa de apel a dat o dezlegare corectă cauzei şi sub acest aspect, în sensul că obligaţia plăţii despăgubirilor derivă din clauzele contractului, conform cărora preluarea bunurilor fără obiecţiuni confirmă faptul că starea lor tehnică este corespunzătoare, iar suportarea riscului pieirii derivă din obligaţia asumată de a asigura integritatea materialului rulant.
În acest context, notificările adresate reclamantei nu pot avea drept consecinţă transformarea convenţiei din litigiu, în mod unilateral într-un contract de depozit supus reglementării cuprinse în art. 1604 şi urm. C. civ.
În consecinţă, reţinând că hotărârea instanţei de apel este legală, aceasta va fi menţinută ca atare, ca efect al respingerii recursurilor declarate de reclamantă şi pârâtă ca nefondate, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta SNTFM C.F.R.M. SA şi pârâta SC C.E.T.G. SA împotriva deciziei nr. 91/A/C din 19 septembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Piteşti, secţia comercială, contencios administrativ şi fiscal, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţata în şedinţă publică, astăzi 27 martie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 1263/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1277/2008. Comercial → |
|---|
