ICCJ. Decizia nr. 1401/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 1401/2008
Dosar nr. 15899/3/2004
Şedinţa publică din 9 aprilie 2008
Asupra recursului de faţă ;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele .
Prin acţiunea înregistrată la 11 decembrie 2002, reclamantele SC G.C. SRL Bucureşti, G.C., G.G., G.H. au chemat în judecată pe pârâta SC B.O. SA, solicitând obligarea acesteia la plata către reclamanta SC G.C. SRL a sumei de 51.292.240 lei dividende pentru un număr de 38.402 acţiuni şi a sumei de 7.823.865 lei dobândă, la plata către G.G. a sumei de 129.214.760 lei, contravaloare dividende aferente unui număr de 96.741 acţiuni şi a sumei de 19.710.727 lei dobândă, la plata către G.C. a sumei de 10.717.471 lei, dividende aferente unui număr de 8.024 acţiuni şi a sumei de 1.634.865 lei, dobândă, la plata către G.H. a sumei de 22.396.351 lei, dividende pentru un număr de 109.923 acţiuni şi a sumei de 22.396.351 lei dobândă.
Prin sentinţa comercială nr. 5004 din 10 aprilie 2003, Tribunalul Bucureşti a admis cererea formulată de reclamanţii G.G. şi G.C., a obligat pârâta SC B.O. SA la plata sumei de 29.169.450 lei, dobândă şi a obligat pârâta R.R.A. la înlăturarea menţiunii privind blocarea acţiunilor deţinute de reclamanţi.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin Decizia nr. 31 din 15 ianuarie 2004, a admis recursul declarat de SC B.O. SA, a casat sentinţa şi a trimis cauza spre rejudecare.
În fond, după casare, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 1089 din 24 martie 2006 a respins acţiunea ca neîntemeiată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa a reţinut că la A.G.A. din 27 februarie 2002, dividendele nu au fost fixate, deşi fixarea şi repartizarea dividendelor figurau pe ordinea de zi a şedinţei A.G.A., care este singurul organism societar abilitat să fixeze dividendul, ea fiind cea care exprimă voinţa socială. În lipsa voinţei exprimate în A.G.A., orice altă recunoaştere a cuantumului dividendului provenind de la celelalte organisme ale societăţii este lipsită de valoare, pentru că nici administratorul, nici cenzorii nu au puterea de a exprima voinţa societăţii; din această perspectivă, cu atât mai puţin este abilitat să determine cuantumul dividendului un expert contabil, terţ faţă de societate.
Faţă de cererea reclamantei de obligare a R.R.A., succedată de SC R. SA, să înlăture menţiunea din actele oficiale referitoare la blocarea acţiunilor, instanţa reţine că prin sentinţa comercială nr. 5670 din 30 iulie 2001 pronunţată de Tribunalul Bucureşti a fost omologat raportul de expertiză întocmit de expertul contabil S.E. Conform concluziilor raportului de expertiză, se impune punerea în posesia membrilor P.A.S. a acţiunilor achitate de aceştia, cu excepţia acţiunilor achitate de G.G. şi G.C. care vor fi blocate până la recuperarea prejudiciilor ce se vor stabili prin raportul de expertiză din dosarul penal nr. 0075/2001.
Menţiunea înscrisă în registrul acţionarilor SC B.O. SA, ţinut mai întâi de R.R.A., a fost înscrisă în temeiul unei hotărâri judecătoreşti definitive şi investită cu formulă executorie până la recuperarea prejudiciilor ce se vor stabili prin raportul de expertiză din dosarul penal nr. 0075/2001.
Împotriva acestei sentinţe, au declarat apel reclamanţii G.G., G.C., G.H. şi SC G.C. SRL, solicitând admiterea apelului, în principal, anularea sentinţei şi trimiterea cauzei spre rejudecare şi, în subsidiar, schimbarea hotărârii, iar pe fond, admiterea acţiunii astfel cum a fost precizată, după efectuarea raportului de expertiză contabilă, formulând următoarele critici:
1. hotărârea a fost pronunţată de o instanţă necompetentă material, în sensul că acţiunea era de competenţa Judecătoriei Sectorului 2 şi nu a Tribunalului, întrucât pretenţiile sunt sub 1 miliard de lei. Astfel, după casarea cu trimitere spre rejudecare, au devenit incidente dispoziţiile art. 2 alin. (2) teza a doua din OUG nr. 58/2003.
2. instanţa a încălcat formele de procedură prevăzute sub sancţiunea nulităţii de art. 105 alin. (2) C. proc. civ., în sensul că instanţa a amânat pronunţarea timp de 18 zile.
3. instanţa a încălcat dreptul de proprietate asupra acţiunilor pe care apelanţii le deţin la SC B.O. SA şi a dreptului de a culege fructele acestor acţiuni.
În urma depunerii raportului de expertiză, s-a arătat care este valoarea dividendelor net distribuite de SC B.O. SA şi care este suma ce se cuvine fiecărui reclamant.
Instanţa de fond a reţinut că dividendele nu au fost fixate de A.G.A., apreciind că plăţile dividendelor sunt plăţi voluntare. Însă dividendul net ca atare a fost repartizat, după constituirea rezervei legale.
De altfel, SC B.O. SA a transmis valoarea dividendului net distribuit şi către instituţiile statului, înscrisul depus la R. fiind la dosar.
Hotărârile A.G.A. au fost întocmite şi depuse la Registrul Comerţului, fiind de mult executate.
În privinţa respingerii capătului de cerere prin care au solicitat înlăturarea menţiunii privind blocarea acţiunilor de către SC R. SA până la soluţionarea dosarului penal, apelanţii G.G. şi G.C. au dovedit că nu au nicio calitate în acel dosar şi că asupra acţiunii lor nu s-a depus nicio măsură de restricţionare de către Poliţie.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia nr. 235 din 8 august 2007, a admis apelul formulat de apelantele - reclamante SC G.C. SRL, G.C., G.G., G.H., schimbă, în tot, sentinţa comercială atacată, în sensul că pe fond, admite acţiunea precizată şi obligă pârâta SC B.O. SA la plata următoarelor sume către: SC G.C. SRL: 41.180.385 rol, dividende, 9.942.073 rol, dobândă calculată până la data introducerii acţiunii şi 5.376.793 rol, dobândă calculată până la 25 iulie 2003; G.G.: 109.503.556 rol, dividende, 26.437.159 rol, dobândă calculată până la data introducerii acţiunii şi 13.762.647 rol, dobândă calculată până la 25 iulie 2003; G.C.: 9.082.566 rol, dividende, 2.192.780 rol, dobândă calculată până la data introducerii acţiunii şi 1.077.190 rol, dobândă calculată până la 25 iulie 2003; G.H.: 26.759.468 rol, dobândă calculată până la 4 noiembrie 2002.
Obligă pârâta SC D.C. SA (fostă SC R. SA) să deblocheze acţiunile deţinute de G.G. şi G.C.
Obligă intimata SC B.O. SA la plata cheltuielilor de judecată, respectiv suma de 21.509.833 rol către reclamanţi, 15.000.000 lei rol către reclamantul G.G. şi 5.000.000 rol către SC G.C. SRL, aferente fondului şi 764 ron către apelanţi şi 1.000 ron către G.G., 1.000 ron către G.C. şi 1.000 ron către SC G.C. SRL.
Împotriva acestei ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat şi timbrat pârâta SC B.O. SA criticând-o pentru nelegalitate invocând ca motiv de recurs prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. susţinând, în esenţă, că:
a) hotărârea recurată a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a dispoziţiilor exprese şi imperative ale art. 105 din LSC nr. 31/1990, republicată, precum şi cu ignorarea înscrisurilor doveditoare aflate la dosarul cauzei, instanţa de apel apreciind ca fiind corectă „suma reprezentând dividendele de repartizat"- astfel cum a fot stabilită în cuantumul de 15.708.289.871 lei prin raportul de expertiză contabilă de la instanţa de fond - pe criteriul raportării la „numărul acţiunilor potrivit registrului acţionarilor" respectiv de 13.375.750 lei, ignorând faptul că un număr de 192.222 acţiuni erau deţinute de SC B.O. SA care trebuiau a fi deduse din totalul de 13.375.750 acţiuni rămânând doar 13.183.528 acţiuni cu drept de dividend.
b) hotărârea atacată este lipsită de temei legal fiind dată cu aplicarea greşită a dispoziţiilor exprese şi imperative ale art. 9 pct. 23 din Legea nr. 161/2003, întrucât s-a admis cererea apelanţilor - reclamanţi de acordare a dobânzilor legale aferente anului 2001 începând cu data ţinerii A.G.A. din 27 februarie 2002 de aprobare a repartizării dividendelor în loc de 21 aprilie 2003, data când s-a publicat în M. Of. al României sub nr. 279/21.04.2003.
Procedând astfel instanţa de apel a făcut o greşită aplicare retroactivă a dispoziţiilor art. 67 alin. (2) modificat al LSC nr. 31/1990, republicată, precum şi a dispoziţiilor art. 131 alin. (5) din LSC nr. 31/1990, republicată, prin care era interzisă executarea imediată a unei Hotărâri A.G.A. mai înainte de îndeplinirea formalităţilor de înregistrare şi publicitate prevăzute de art. 131 alin (4) din aceiaşi lege.
c) hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea legii, respectiv a dispoziţiilor art. 163 şi art. 282 şi urm. C. proc. civ. devenind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. cu privire la capătul de cerere privind deblocarea acţiunilor deţinute de intimaţii - reclamanţi având în vedere adresa din 16 ianuarie 2003 a M.I., D.G.P.M.B., şi ignorând sentinţa comercială nr. 5670 din 30 iulie 2001 a Tribunalului Bucureşti – o hotărâre definitivă, irevocabilă şi executorie.
d) hotărârea recurată este nemotivată devenind incident motivul de recurs prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. învederând că apărările pârâtei pe aspectul autorităţii de lucru judecată a sentinţei comerciale nr. 5670/2001 nu au fost analizate de instanţa de apel.
În consecinţă, recurenta, în temeiul art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. solicită admiterea recursului şi casarea cu trimitere spre rejudecare a cauzei în vederea efectuării unei expertize contabile judiciare care să stabilească în mod corect cuantumul dividendelor în discuţie.
Recursul este întemeiat şi va fi admis pentru următoarele considerente.
Din examinarea actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs şi a dispoziţiilor legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că în mod greşit instanţa de apel a apreciat actul juridic dedus judecăţii şi probatoriile administrate în cauză, pronunţând o hotărâre netemeinică şi nelegală care va fi casată cu trimitere spre rejudecarea cauzei la aceiaşi instanţă.
Potrivit art. 105 coroborat cu art. 1031 şi art. 104 din LSC nr. 31/1990, republicată, acţiunile deţinute de societatea emitentă nu sunt purtătoare de dividende.
Astfel că, în condiţiile în care instanţa de apel, pe baza raportului de expertiză contabilă judiciară efectuat la fond a stabilit cuantumul dividendelor de plată către intimaţi pentru un număr de 13.375.750 acţiuni deşi în bilanţul contabil rezulta un număr de 13.183.528 de acţiuni cu drept de dividend întrucât un număr de 192.222 acţiuni erau deţinute de societate, hotărârea este vădit nelegală iar critica acesteia de către recurentă este întemeiată.
În aceste condiţii se impune casarea hotărârii şi trimiterea cauzei spre rejudecare la aceiaşi instanţă pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare care să stabilească în mod corect cuantumul dividendelor în speţă, cu respectarea dispoziţiilor art. 105 coroborat cu art. 1031 şi art. 104 din LSC nr. 31/1990.
Celelalte critici formulate de recurentă vor fi analizate de către instanţa de trimitere şi vor fi avute în vedere la stabilirea obiectivelor expertizei pentru a se lămuri toate aspectele de fapt şi de drept aplicabile prezentei cauze.
Pentru cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ. va admite recursul şi va casa Decizia atacată cu trimitere spre rejudecare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de pârâta SC B.O. SA Bucureşti.
Casează Decizia nr. 235 din 8 mai 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, şi trimite cauza, spre rejudecare aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 9 aprilie 200.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2374/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 1403/2008. Comercial → |
|---|
