ICCJ. Decizia nr. 1710/2008. Comercial. Contestaţie la executare. Recurs



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 1710/2008

Dosar nr. 6990/2/2007

Şedinţa publică de la 20 mai 2008

Asupra recursului de faţă:

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Prin acţiunea ce a format obiectul Dosarului nr. 7524/2/2006 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, contestatoarea SC B.P. SA Frumuşiţa, judeţul Galaţi a formulat contestaţie la executare în contradictoriu cu A.V.A.S. Bucureşti, solicitând anularea anunţului la licitaţie publică a unor bunuri proprietate a contestatoarei din 17 iulie 2006, anularea executării însăşi, sau, după caz, încetarea executării silite a creanţei izvorâte din contractele de credit din 29 decembrie 1995, din 20 martie 1996 şi 286 din 30 septembrie 1996, încheiate cu SC B.A. SA şi a creanţei fiscale preluate conform protocolului din 17 noiembrie 2003 încheiat cu C.A.S. Galaţi.

S-a solicitat de asemenea prin această contestaţie la executare să se ridice sechestrul înfiinţat prin procesul-verbal din 7 septembrie 2005 şi să se ridice măsura blocării conturilor societăţii, realizată prin Ordinul de poprire din 4 aprilie 2005 al A.V.A.S.

În cursul soluţionării la fond a cauzei, A.V.A.S. Bucureşti a invocat excepţia prescripţiei dreptului de a cere executarea silită la cele două contestaţii la executare şi că acestea nu reprezintă contestaţii la titlu.

Prin sentinţa comercială nr. 177 din 19 octombrie 2006 Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a admis excepţia de mai sus şi a respins contestaţiile la executare ca tardiv formulate, reţinând că dispoziţiile art. 401 alin. (1) lit. c) C. proc. civ. cuprind reglementarea că termenul de 15 zile în care se poate formula contestaţie la executare curge de la data când debitorul a primit somaţia ori de la data când a luat cunoştinţă de primul act de executare, în cazul în care nu a primit somaţia sau executarea se face fără somaţie.

Recursul declarat de contestatoare împotriva sentinţei pronunţată de instanţa de fond, a fost admis de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, care prin Decizia nr. 2348 din 13 iunie 2007 a casat în parte sentinţa atacată şi a trimis contestaţia la executarea Ordinului nr. 1431 din 8 iunie 2006 al A.V.A.S. Bucureşti aceleiaşi instanţe pentru rejudecare, întrucât nu a fost analizată concret contestaţia la executare acestui ordin formulată înăuntrul termenului defipt de lege.

Prin sentinţa comercială nr. 232 din 3 decembrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a respins excepţia tardivităţii contestaţiei la executare privind Ordinul A.V.A.S. nr. 1431 din 8 iunie 2006.

Prin aceeaşi sentinţă a fost respinsă, ca neîntemeiată contestaţia la executarea ordinului menţionat, reţinându-se că A.V.A.S. avea titluri executorii valabile, nefiind prescrise la data formulării contestaţiei la executare.

Împotriva acestei din urmă hotărâri, contestatoarea a formulat recurs ale cărui motive s-au circumscris următoarele critici:

- instanţa, interpretând actele juridice supuse judecăţii a schimbat natura şi înţelesul lămurit şi vădit neîndoielnic al acestora, motiv prevăzut de art. 304 pct. 8 C. proc. civ.;

- hotărârea a fost dată cu aplicarea greşită a legii motiv prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.;

- hotărârea este netemeinică - art. 3041 C. proc. civ.;

- instanţa nu s-a pronunţat asupra tuturor motivelor de contestaţie în anulare - art. 3041 C. proc. civ.

Cu invocarea motivelor de mai sus, contestatoarea a solicitat admiterea recursului în baza art. 314 C. proc. civ. şi a art. 48 alin. (4) din O.U.G. nr. 51/1998, casarea hotărârii recurate, cu consecinţa - prin judecarea fondului - a admiterii contestaţiei la executare.

Recursul contestatoarei este nefondat.

Din actele şi lucrările dosarului rezultă că A.V.A.S. Bucureşti a preluat de la F.N.R. Dunărea prin actul de partaj din 7 martie 2002 o creanţă bancară neperformantă în valoare nominală de 1.019.890,55 lei, consolidată în baza dispoziţiilor art. 21 din O.U.G. nr. 51/1998 la valoarea de 641.965,68 dolari SUA.

Titlurile contestatoare ale creanţei le-au constituit contractele de împrumut încheiate de contestatoare cu SC B.A SA din 29 decembrie 1995, din 20 martie 1996, din 30 septembrie 1996 şi contractul autentic de garanţie imobiliară din 7 martie 1995.

Concomitent, în baza protocolului din 17 noiembrie 2003 încheiat cu C.A.S. Galaţi, intimata A.V.A.S. a preluat o creanţă aferentă F.N.U.A.S. în cuantum nominal de 356.120,13 lei, cu valoarea consolidată la 105.027,14 dolari SUA.

Titlurile executorii de mai sus au stat la baza executării silite pornită de A.V.A.S., poprirea înfiinţată prin Ordinul nr. 1431 din 8 iunie 2001 fiind executată de B.C.R. conform precizărilor din 26 februarie 2007 aflate la fila 39 din Dosarul nr. 7524/2/2006 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială.

În aceste împrejurări, Curtea de Apel Bucureşti prin sentinţa recurată a reţinut corect că A.V.A.S. Bucureşti a avut titluri executorii valabile la data preluării creditelor neperformante - 15 martie 2002 - faţă de actul adiţional din 6 aprilie 1998 şi a respins, ca nefondată, contestaţia formulată împotriva Ordinului nr. 1431 din 8 iunie 2006.

Se reţine în plus că recurenta a formulat spre analiză în recurs motive de netemeinicie care nu pot fi examinate în recurs decât în măsura în care ar sprijini motivele de nelegalitate din textele procedurale indicate de aceasta, încât recursul contestatoarei se va respinge conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatoarea SC B.P. SA Frumuşiţa împotriva sentinţei comerciale nr. 232 din 3 decembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 20 mai 2008.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 1710/2008. Comercial. Contestaţie la executare. Recurs