ICCJ. Decizia nr. 2039/2008. Comercial. Contestaţie la executare. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2039/2008
Dosar nr. 7157/59/2006
Şedinţa publică de la 10 iunie 2008
Asupra perimării recursului de faţă :
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele :
Prin contestaţia la executare înregistrată pe rolul Curţii de Apel Timişoara, sub nr. 7157/59/2006, contestatoarea C.G.M. a solicitat anularea înscrisului intitulat comunicarea titlurilor executorii, anularea executării silite, suspendarea executării silite până la soluţionarea contestaţiei în anulare, cu cheltuieli de judecată.
Prin sentinţa nr. 4/PI din 8 ianuarie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, a admis contestaţia la executare formulată de contestatoarea C.G.M. şi a dispus anularea formelor de executare silită începute de intimata A.V.A.S. Bucureşti împotriva contestatoarei.
Pentru a hotărî astfel, instanţa de fond a reţinut că, în cauză nu sunt aplicabile dispoziţiile O.U.G. nr. 51/1998 faţă de contestatoare, în ceea ce priveşte opozabilitatea titlului şi că creditoarea nu a respectat dispoziţiile art. 13 din Ordonanţă, respectiv notificarea garantului în termen de 10 zile de la semnarea contractului de cesiune.
Împotriva acestei sentinţe, în termen legal, a declarat recurs A.V.A.S. Bucureşti, criticând soluţia pentru nelelgalitate şi netemeinicie.
Prin încheierea de şedinţă din 25 septembrie 2007 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia comercială, a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 242 pct. 1 alin. (2) C. proc. civ.
Cauza a rămas suspendată mai mult de şase luni, astfel că, din oficiu, a fost repusă pe rol în vederea perimării judecării recursului.
Asupra perimării recursului, Înalta Curte a reţinut:
Art. 248 alin. (1) C. proc. civ., declară perimabilă „o cerere de chemare în judecată, contestaţie, apel, recurs, revizuire şi orice altă cerere de reformare sau revocare…” dacă a rămas în nelucrare din vina părţii timp de şase luni. Prin urmare pentru a opera perimarea trebuie examinată îndeplinirea cumulativă a cerinţelor art. 248 C. proc. civ. şi în acest sens se constată că Înalta Curte a fost investită cu o cerere care a declanşat calea de atac a recursului, că după suspendarea judecăţii pricina a rămas în nelucrare timp de şase luni şi că înainte de împlinirea acestui termen nu s-a cerut de părţile în proces reluarea judecării recursului. Se mai constată că nu au fost invocate motive de întrerupere sau suspendare a termenului de perimare.
În acest acest context, potrivit art. 252 alin. (1) C. proc. civ. „perimarea se constată din oficiu…”pe cale de excepţie întrucât normele care reglementează această sancţiune procedurală sunt de ordine publică.
În consecinţă, faţă de cele ce preced urmează să se constate perimat recursul, cu consecinţa prevăzută de art. 254 alin. (1) C. proc. civ., text ce declară ineficiente toate actele de procedură îndeplinite în faţa instanţei care a aplicat această sancţiune procedurală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată cererea de recurs formulată de pârâta A.V.A.S. Bucureşti împotriva sentinţei nr. 4/PI din 8 ianuarie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 10 iunie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 1987/2008. Comercial. Acţiune în constatare.... | ICCJ. Decizia nr. 2043/2008. Comercial. Constatare nulitate act.... → |
---|