ICCJ. Decizia nr. 2215/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2215/2008
Dosar nr. 1563/211/2007
Şedinţa publică de la 18 iunie 2008
Deliberând asupra recursului de faţă,
Prin sentinţa comercială nr. 2922 din 4 iunie 2006, Tribunalul Comercial Cluj a admis acţiunea reclamantei SC S.C.G.T.D. formulată împotriva pârâtei SC I.C.I. SRL Cluj-Napoca. A fost obligată pârâta la plata sumei de 168.644,45 lei despăgubiri şi 24.936,35 lei dobândă comercială calculată până la 23 aprilie 2007 şi în continuare până la achitarea integrală a sumei.
Pentru a pronunţa această sentinţă, instanţa de fond a reţinut că între părţi s-a încheiat un contract de subantrepriză pentru lucrări de reparaţii la suprafeţe asfaltice.
În urma emiterii facturii, reclamanta a plătit suma de 338.644,45 lei dar această factură a fost anulată. S-a emis o nouă factură pentru o sumă mai mică astfel că s-a făcut o plată nedatorată şi acţiunea a fost admisă pe baza dispoziţiilor art. 992 şi 994 C. civ.
În apelul reclamantei, Curtea de Apel Cluj a respins excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a reclamantei, a admis apelul şi a schimbat, în parte sentinţa în sensul că a fost obligată pârâta SC I.C.I. SRL să plătească reclamantei şi suma de 18.912,70 lei cheltuieli de judecată. Au fost menţinute restul dispoziţiilor sentinţei. A fost respins apelul pârâtei. S-a reţinut, cu privire la excepţia că procura prezentată îndeplineşte condiţiile art. 67 şi 68 C. proc. civ.
Pe fond, instanţa de apel a apreciat că, pentru stabilirea cuantumului obligaţiilor s-a pus în discuţie efectuarea unei expertize însă nu au fost contestate sumele.
Cu privire la dobânzi, acestea s-au considerat datorate, în temeiul art. 43 C. com.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ.
Se susţine că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină respingerea excepţiei inadmisibilităţii acţiunii ca prematur introdusă.
De asemenea, hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină admiterea apelului reclamantei şi s-a dat cu aplicarea greşită a legii.
O primă critică se referă la excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a reclamantei. Recurenta apreciază că, în mod greşit s-au instituit drepturi direct în favoarea sucursalei Cluj a SC S.C.G.T.H. Franţa deşi acţiunea a fost introdusă de societatea mamă.
Sunt invocate dispoziţiile art. 112 şi 287 C. proc. civ., art. 41 alin. (2) C. proc. civ.
Se consideră pronunţarea cu privire la excepţia inadmisibilităţii acţiunii introductive ca prematur introdusă ca fiind formală. Recurenta apreciază că ordinea de soluţionare a excepţiilor era analizarea mai întâi a excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a reclamantei şi apoi excepţia prematurităţii.
Cu privire la procedura de conciliere se susţine că, în scrisoarea din 19 noiembrie 2001, deşi se menţionează o sumă de bani, nu este stabilită o dată a convocării pentru conciliere.
Referitor la apelul reclamantei, recurenta arată că trebuia analizat dacă contractul de mandat al lui C.S. poate fi considerat ca „onorariu avocaţial” şi dacă extrasul de cont, în sumă de 18.912,70 lei face dovada unor cheltuieli efectuate de reclamantă.
Doar de la data de 11 aprilie 2007 putea fi considerat C.S. reprezentantul SC S., sucursala Cluj, or, plata făcută la 14 martie 2007 nu poate fi considerată în executarea contractului notarial de reprezentare.
Pe fondul cauzei, recurenta critică soluţia susţinând că instanţa de apel nu a analizat care este cuantumul cert al sumelor plătite nedatorat.
Şi acordarea dobânzii comerciale la o sumă al cărei cuantum a fost contestat este considerată nelegală.
Recursul pârâtei este nefondat pentru următoarele considerente:
Referitor la excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a reclamantei se constată că aceasta este nefondată faţă de împuternicirea dată de societatea S.C.G.T.D.H., prin procura autentică nr. 828 din 26 ianuarie 2007 pentru a fi reprezentată de Sucursala Cluj-Napoca.
În acelaşi sens este şi procura autentică din 28 mai 2008.
În aceste condiţii nu au fost încălcate dispoziţiile art. 112, 287 şi 41 alin. (2) C. proc. civ., cum pretinde recurenta.
Instanţa de apel s-a pronunţat cu privire la ambele excepţii, atât cea a lipsei capacităţii de folosinţă cât şi cea a inadmisibilităţii acţiunii pentru neefectuarea procedurii de conciliere.
S-a apreciat corect că a fost realizată procedura de conciliere având în vedere notificările din 13 iunie şi 14 iunie 2006, în urma cărora, datorită întrevederii dintre conducerile celor două societăţi pârâta a şi restituit o parte din suma apreciată ca nedatorată.
Întrucât nu s-a dovedit vătămarea şi nulitatea procedurii de conciliere rezultă că au fost respectate dispoziţiile art. 7201 C. proc. civ.
Referitor la aplicarea dispoziţiilor art. 274 C. proc. civ., respectiv la plata „onorariului” de 18.912,7 lei, se constată că suma a fost dovedită cu extrasul de cont, indiferent de datele de plată şi de diferenţele care ar genera îndoieli cu privire la reprezentarea lui C.S.
Nici criticile referitoare la aplicarea normelor privind plata nedatorată nu se dovedesc a fi întemeiate, recurenta făcând mai mult o critică de netemeinicie pe cuantumul sumelor plătite nedatorat.
Pentru aceleaşi considerente nu se pot primi ca întemeiate nici criticile referitoare la acordarea dobânzii comerciale faţă de contestarea cuantumului sumei considerate nedatorate.
Având în vedere aceste considerente, urmează a fi respins, ca nefondat, recursul pârâtei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de pârâta SC I.C.I. SRL Cluj-Napoca împotriva deciziei nr. 172 din 11 septembrie 2007 a Curţii de Apel Cluj, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 18 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2080/2008. Comercial. Procedură... | ICCJ. Decizia nr. 2253/2008. Comercial. Pretenţii. Recurs → |
|---|
