ICCJ. Decizia nr. 2247/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 2247/2008
Dosar nr. 9755/1/2007
Şedinţa publică de la 19 iunie 200.
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa arbitrală nr. 342 din 4 iulie 2002 pronunţată de Curtea de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. s-a admis cererea reclamantei S.O.M. şi a obligat pârâta C.M.A.P. să predea şi să lasă în deplină proprietate, posesie şi folosinţă imobilele mijloace fixe ce fac obiectul sentinţelor Curţii de Arbitraj de pe lângă A.N.C.O.M- U.C.E.C.O.M. şi a sentinţei civile nr. 10030 din 6 decembrie 2001 a Tribunalului Bucureşti, secţia comercială, să evacueze imobilele la care a fost obligată să le lase în deplină proprietate şi să predea reclamantei şi celelalte bunuri patrimoniale în valoare de 94.961.000 lei.
Împotriva sentinţei arbitrale a formulat acţiune în anulare petenta SC A.P. SA Bucureşti în contradictoriu cu intimatele SC M.O. Bucureşti şi A.N.C.O.M-U.C.E.C.O.M., criticând-o pentru netemeinicie şi nelegalitate deoarece se bazează pe o convenţie arbitrală lovită de nulitate şi o încheiere lovită de nulitate prin care s-a stabilit că tribunalul arbitral are competenţa de soluţionare a litigiului învederând totodată că a fost pronunţată împotriva sa chiar dacă în dosarul arbitral hotărârea a fost dată în contradictoriu cu cooperativa A. şi P., iar nu cu SC A. şi P. SA.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin sentinţa comercială nr. 174 din 18 septembrie 2007 a admis excepţia puterii de lucru judecat şi a respins acţiunea în anulare formulată de petenta SC A. şi P. SA, constatând putere de lucru judecat.
Pentru a hotărî astfel instanţa de apel a reţinut că petenta SC A. şi P. SA a mai formulat o acţiune în anularea sentinţei arbitrale nr. 342 din 4 iulie 2002 pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă A.N.C.O.M.-U.C.E.C.O.M. în dosarul nr. 276/2002 solicitând respingerii cererii reclamantei intimate S.O. acţiunea fiind soluţionată în mod definitiv prin respingerea acesteia pentru lipsă calitate procesuală activă a SC A. şi P. SA, cum rezultă din Decizia comercială nr. 582 din 8 iunie 2004 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în dosarul nr. 23/2004, şi în mod irevocabil prin respingerea ca nefondat a recursului declarat de petenta SC A. şi P. SA împotriva deciziei comerciale amintite, cum rezultă din Decizia comercială nr. 324 din 25 ianuarie 2005, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în dosarul nr. 9152/2004.
Petenta SC A. şi P. prin acţiunea în anulare formulată a urmărit, ca şi în precedenta, desfiinţarea sentinţei arbitrale nr. 342/2002 pronunţată de către Curtea de Arbitraj de pe lângă A.N.C.O.M- U.C.E.C.O.M.. Scopul fiind urmărit de reclamant este acelaşi în ambele acţiuni şi chiar dacă în primul litigiu s-au discutat numai pe cale incidentă drepturile pretinse de către petentă care i-ar justifica şi legitima promovare a acţiunii în anulare, soluţia dată de instanţă prin care s-a decis că SC A. şi P. nu are calitate procesuală activă pentru a promova respectiva acţiune în anulare cu putere de lucru judecat într-o nouă acţiune în care se încearcă a se supune atenţiei aceleaşi drepturi în justificarea cererii înregistrate la instanţă şi cu acelaşi scop de a se desfiinţa sentinţa arbitrală nr. 342/2002.
Ţinând seama că petenta SC A. şi P. SA a înţeles ă nesocotească în mod voit puterea de lucru judecat de care se bucură hotărârea judecătorească irevocabilă, obligând să ignore la data promovării prezentei acţiuni în anulare Decizia comercială nr. 582/2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, prin care i s-a respins în mod irevocabil aceeaşi acţiune în anulare pentru lipsă calitate procesuală activă şi văzând şi dispoziţiile art. 1201 C. civ. şi art. 166 C. proc. civ. Curtea a admis excepţia şi a respins acţiunea în anularea sentinţei arbitrală, constatând puterea de lucru judecat.
Împotriva sentinţei nr. 174 din 18 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, au declarat recurs reclamanta SC A. şi P. SA şi intervenienta C.G. Bucureşti întemeiate pe dispoziţiile art. 3041, art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ. solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii recurate şi trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bucureşti, ca instanţă de fond.
Reclamanta reclamantă a criticat sentinţa recurată că a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 85, art. 52 şi art. 53 C. proc. civ. în sensul că procedura de citare cu intervenienta C.G. a fost neîndeplinită, i s-a respins intervenientei dreptul de a formula probe şi s-a încălcat dreptul la apărare prin neacordarea unui nou termen pentru pregătirea apărării privind excepţia puterii de lucru judecat.
Totodată recurenta prin criticile formulate consideră că admiterea excepţiei de lucru judecat a fost dată cu încălcarea dispoziţiilor art. 1201 C. civ. şi solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată.
Recurenta intervenientă C.G. prin criticile formulate consideră că instanţa de apel în mod netemeinic şi nelegal a decis admisibilitatea în principiu a cererii de intervenţie numai în interesul SC A. şi P. SA deşi cererea a fost făcută în interes propriu şi drept consecinţă a considerat în mod netemeinic că există putere de lucru judecat. Totodată consideră că prima cauză a fost respinsă pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a SC A. şi P. şi nu s-a intrat în dezbaterea fondului ceea ce înseamnă că nu poate opera în această situaţie puterea de lucru judecat, în acelaşi timp consideră că pentru soluţionarea cauzei nu era competentă Curtea de Apel Bucureşti ci Tribunalul Bucureşti.
Prin întâmpinarea formulată pârâta SC M.O. a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate şi menţinerea în totalitate a hotărârii recurate.
Recursurile sunt întemeiate pentru următoarele considerente.
Potrivit dispoziţiilor art. 1201 C. civ. este lucru judecat atunci când a doua cerere de chemare în judecată are acelaşi obiect, este întemeiată pe aceeaşi cauză şi este între aceleaşi părţi.
Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului se constată că nu există identitate de obiect între cererea care a format obiectul dosarului nr. 23/2004 al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, şi dosarul nr. 31867/2/2005 (nr. vechi 5176/2005) al Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială.
Astfel, prin acţiunea care a format obiectul dosarului nr. 23/2004 reclamanta SC A. şi P. SA Bucureşti a solicitat anularea sentinţei arbitrale nr. 342/2002 pronunţată de Curtea de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. Bucureşti.
Prin acţiunea ce formează obiectul prezentului litigiu SC A. şi P. SA Bucureşti a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunţa să se dispună:
- nulitatea convenţiei arbitrale în baza căreia s-a soluţionat litigiul arbitral în dosarul nr. 276/2002 în care s-a pronunţat sentinţa arbitrală nr. 342 din 4 iulie 2002 a Curţii de Arbitraj de pe lângă A.N.C.M.-U.C.E.C.O.M. Bucureşti.
- nulitatea încheierii Tribunalului Arbitral prin care s-a stabilit că are competenţa soluţionării litigiului conform art. 3433 alin. (2) şi art. 365 C. proc. civ..
- nulitatea sentinţei arbitrale nr. 342 din 4 iulie 2002;
- suspendarea executării sentinţei arbitrale.
De asemenea, se constată că nu există nici identitate de părţi în cele două litigii, SC G. figurând în calitate de intervenient numai în dosarul nr. 31867/2/2005.
În lipsa identităţii de obiect şi părţi în cele două litigii, instanţa a considerat în mod greşit că în speţă sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1201 C. civ.
Dealtfel, puterea lucrului judecat presupune că litigiul a fost soluţionat pe fond, iar sentinţa nr. 582 din 8 iunie 2004 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a soluţionat cauza pe excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, excepţie ce nu paralizează posibilitatea legală de formulare a unei noi cereri.
Pentru aceste considerente, urmează să se admită recursurile reclamantei şi intervenientei, să se caseze sentinţa atacată şi să se trimită cauza aceleiaşi instanţe pentru rejudecarea în fond a cererii de chemare în judecată şi a cererii de intervenţie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursurile declarate de reclamanta SC A. şi P. SA Bucureşti şi intervenienta SC C.M.G. prin lichidator D.G.
Casează sentinţa comercială nr. 174 din 18 septembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, şi trimite cauza spre rejudecare în fond a acţiunii în anulare, aceleiaşi instanţe.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 19 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2246/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2369/2008. Comercial → |
|---|
