ICCJ. Decizia nr. 2231/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALÄ.
Decizia nr. 2231/2008
Dosar nr. 19323/3/2006
Şedinţa publică de la 19 iunie 2008
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 5461 din 20 aprilie 2007, Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active şi în consecinţă a respins acţiunea reclamantei T.R.G.N.V. care a solicitat în contradictoriu cu pârâtele MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR BUCUREŞTI şi A.V.A.S. Bucureşti să se constate existenţa dreptului de a încheia contractul de privatizare a SC U.T.M. SA, sub condiţia publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de guvern privind aprobarea condiţiilor principale ale acestui contract, conform art. 51 din Legea nr. 137/2002 şi obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a pronunţa această sentinţă comercială tribunalul, referindu-se la excepţia lipsei calităţii procesuale active a reclamantei, a reţinut că în vederea îndeplinirii condiţiilor pentru participarea la licitaţie pentru cumpărarea pachetului de acţiuni deţinut de stat la SC U.T.M. SA şi conform voinţei proprii, reclamanta T.R.G.N.V. a încheiat un contract de asociere cu SC R.R. SA, persoană juridică de naţionalitate română, pentru a se înscrie la licitaţie în forma unui consorţiu.
În procesul verbal nr. 3 din 10 ianuarie 2005 al licitaţiei s-a menţionat că ofertanţii au fost Consorţiul format din SC R.R. SA şi T.R.G. N.V., precum şi SC E.H. SRL. A fost declarat ofertant adjudecator consorţiul format din SC R.R. SA şi T.R.G.N.V. şi nu reclamanta care a formulat acţiunea în nume propriu.
Este irelevant că prin actul adiţional la contractul de asociere dintre cele două societăţi (cea română şi cea olandeză) act depus la dosar, acestea au desemnat reclamanta ca reprezentant unic al părţilor deoarece împuternicirea priveşte exercitarea drepturilor decurgând din acţiunile care fac parte din pachetul de acţiuni în nici un caz reprezentarea în justiţie.
Acţiunea nu a fost formulată decât de T.R.G. N.V., nu şi de SC R.R. SA iar obiectul cererii clar formulat este acela de a se constata numai dreptul T.R.G.N.V. de a încheia contractul de privatizare, deci cu excluderea celeilalte societăţi la contractare.
Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, prin Decizia comercială nr. 632 din 20 decembrie 2007, a respins apelul reclamantei T.R.G. N.V., şi cererea de intervenţie în interesul apelantei formulată de intervenienta SC R.R. SA, ca nefondată.
Instanţa de control judiciar a reţinut, în pronunţarea acestei hotărâri că stabilirea calităţii de adjudecatar s-a realizat exclusiv în raport cu consorţiul format din SC R.R. SA şi T.R.G.N.V. şi nicidecum cu fiecare dintre acestea separat, ci împreună.
În raport cu art. 111 C. proc. civ. interesul părţii are legătură cu calitatea procesuală activă dar admiterea excepţiei lipsei acestei calităţi implică în cauză lipsa caracterului legitim al interesului, care priveşte caracterul său.
Asocierea sub forma consorţiului nu a creat o persoană juridică nouă, iar strict în ceea ce priveşte asociaţii, raporturile interne dintre aceştia sunt stabilite prin clauzele contractului, drepturile dobândite născându-se în patrimoniul acestora.
Dar, în contextul opozabilităţii faţă de terţi, în vederea îndeplinirii condiţiilor pentru câştigarea licitaţiei cele două societăţi asociate s-au prezentat împreună, în forma consorţiului, calitatea de ofertant şi adjudecatar raportându-se la acesta din urmă, iar nu la cele două societăţi considerate individual.
Chiar forma acceptată a contractului, de privatizare prevede calitatea de cumpărător a celor două societăţi împreună, sub forma consorţiului. Dacă au avut numai împreună calitatea de ofertant şi adjudecatar în mod inerent şi dreptul de a încheia contractul de privatizare nu poate fi exercitat decât în acelaşi mod, indiferent de procentul de dobândire a acţiunilor stabilit între asociaţi.
În consecinţă, acţiunea în constatarea acestui drept nu poate fi formulată doar de una dintre asociate. Reclamanta nu este îndreptăţită la calitatea de reprezentant al consorţiului în ceea ce priveşte formularea în nume propriu a acţiunii privind încheierea în nume propriu a contractului de privatizare. Achiesarea intervenientei la scopul urmărit de reclamantă nu poate prezenta relevanţă juridică în sens contrar fără a se excede cadrului legal.
Împotriva deciziei nr. 632 din 20 decembrie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, au declarat recurs atât reclamanta T.R.G.N.V. cât şi intervenienta SC R.R. SA care au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de dispoziţiile art. 304 pct. 7 şi 9 C. proc. civ., în temeiul cărora au solicitat admiterea recursurilor casarea hotărârii, admiterea apelului şi a cererii de intervenţie accesorie, respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale active a reclamantei şi trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanţă.
În argumentarea motivelor invocate, recurentele au susţinut că instanţa de apel în mod eronat a respins primul motiv de apel invocat de T.R.G.N.V. respectiv aplicarea greşită a dispoziţiilor legale deoarece în ceea ce priveşte aplicabilitatea art. 1038 C. civ. şi raporturile de solidaritate dintre T.R.G.N.V. şi SC R.R. SA, aceasta rezultă din chiar contractul de asociere care prevede la art. 2.7 în mod expres faptul că Părţile (T.R.G. şi SC R.R.) convin prin prezentul contract ca, în temeiul contractului de vânzare-cumpărare a Pachetului de Acţiuni, vor fi ţinute în mod solidar de îndeplinirea obligaţiilor contractuale şi la art. 2.8, contractul de vânzare-cumpărare - va fi semnat de ambele părţi prin următorii reprezentanţi desemnaţi ai acestora … aşadar, de cele două societăţi în nume propriu, iar nu de vreun consorţiu.
Totodată recurentele susţin că instanţa de apel a făcut o gravă confuzie între condiţiile şi formele de precalificare şi câştigare a licitaţiei şi condiţiile necesare cerute de codul de procedură civilă şi legiSIaţia de specialitate pentru a fi titularul dreptului material şi procesual la acţiune în sensul că nu este şi nu poate fi titularul dreptului la acţiune în faţa instanţei o asociere (pe care părţile au numit-o consorţiu) care nu are personalitate juridică, nu are capacitate de folosinţă şi care nu este subiect de drept, încălcându-se în acest fel norme elementare de drept.
Recurentele mai susţin că s-a făcut o aplicare greşită a prevederilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ.
De asemenea recurenta-reclamantă consideră că Decizia atacată nu cuprinde motivele de drept pe care se sprijină, fiind cazul prevăzut de art. 304 pct. 7 C. proc. civ. în sensul că Decizia instanţei de apel este total lipsită de motivare în drept neindicându-se textul de lege care înlătură aplicarea art. 1038 şi art. 1016 C. civ. şi nu sunt indicate motivele de drept care stau la baza concluziei instanţei.
Totodată recurenta intervenientă critică Decizia atacată în ceea ce priveşte nemotivarea respingerii cererii de intervenţie formulată în cauză.
Recursurile sunt nefondate.
În ceea ce priveşte primul motiv de recurs, potrivit căruia hotărârea a fost dată cu încălcarea şi aplicarea greşită a legii, se constată că este neîntemeiat întrucât în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată (constatarea existenţei dreptului T.R.G. N.V. de a încheia contractul de privatizare) instanţa de fond şi de apel au stabilit corect că reclamanta nu are calitate procesuală activă.
Din verificarea actelor şi lucrărilor dosarului rezultă că pentru îndeplinirea condiţiilor de participare la licitaţie pentru cumpărarea pachetului de acţiuni deţinut de stat la U.T.M. SA, reclamanta T.R.G. N.V., societate de naţionalitate olandeză, a încheiat un contract de asociere cu SC R.R. SA, persoană juridică de naţionalitate română, pentru a se înscrie la licitaţie în forma unui consorţiu.
După cum rezultă din procesul verbal nr. 3 din 10 ianuarie 2005 ofertant a fost consorţiul format din SC R.R. SA şi T.R.G. N.V. precum şi SC E.H. SRL. Ofertant adjudecatar a fost declarat consorţiul format din SC R.R. SA şi T.R.G. N.V., nu reclamanta care a formulat acţiune în nume propriu.
Prevederile art. 1038 C. civ. potrivit cărora creditorul solidar, reprezintă pe ceilalţi cocreditori în toate actele care pot avea ca efect conservarea obligaţiei nu sunt aplicabile în speţă întrucât nu ne aflăm în prezenţa unei obligaţii plurale solidare, cu subiecte multiple în cadrul căreia fiecare creditor poate cere debitorului întreaga datorie.
În speţă la procesul de privatizare nu a participat reclamanta în nume propriu ci un consorţiu format din SC R.R. SA şi T.R.G. N.V.
Nici susţinerea recurentelor potrivit căreia instanţa de apel a comis o eroare cu privire la obiectul acţiunii deduse judecăţii nu poate fi reţinută întrucât în raport cu obiectul cererii de chemare în judecată în mod corect instanţa a reţinut că nu se justifică formularea unei acţiuni în constatare şi pentru conservarea unui drept de a încheia contractul de privatizare.
Finalitatea cererii de chemare în judecată, astfel cum a fost formulată, constă în recunoaşterea dreptului reclamantei şi nu al consorţiului format din reclamantă şi SC R.R. SA de a încheia contractul de privatizare.
Critica recurentelor privind aplicarea dispoziţiilor art. 137 alin. (2) C. proc. civ. nu poate fi reţinută întrucât numai în mod excepţional excepţia se poate uni cu fondul atunci când pentru soluţionarea acesteia este nevoie să se administreze dovezi în legătură cu dezlegarea în fond a pricinii. Unirea excepţiei cu fondul este o posibilitate pentru instanţă, nu o obligaţie.
În consecinţă susţinerea recurentelor potrivit căreia instanţa ar fi antamat fondul cauzei respingând necesitatea unirii excepţiei cu fondul este nefondată, întrucât instanţa a apreciat în mod corect că poate soluţionarea excepţiei lipsei calităţii procesuale active fără antamarea fondului.
Motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 7 C. proc. civ. nu poate fi reţinut întrucât din considerentele deciziei rezultă atât motivele de fapt cât şi motivele de drept care au fost avute în vedere la pronunţarea soluţiei.
În ceea ce priveşte cererea de intervenţie în interesul reclamantei formulată de SC R.R. SA, din considerentele deciziei se constată că s-a motivat respingerea acesteia.
Cererea formulată de intervenientă în interesul reclamantei, are un scop limitat, deoarece intervenientul accesoriu nu invocă un drept propriu, ci urmăreşte prin apărările pe care le face ca soluţia să se dea în favoarea părţii pentru care s-a intervenit.
Pentru aceste considerente, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. urmează să se respingă recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursurile declarate de reclamanta SC T.R.G. N.V. Amsterdam şi intervenienta SC R.R. SA Constanţa împotriva deciziei comerciale nr. 632 din 20 decembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată, în şedinţa publică, astăzi 19 iunie 2008.
 publică, astăzi 200 .
| ← ICCJ. Decizia nr. 2227/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2235/2008. Comercial → |
|---|
