ICCJ. Decizia nr. 2371/2008. Comercial
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 2371/2008
Dosar nr. 4581/2/2007
Şedinţa publică din 27 iunie 2008
Asupra recursurilor de faţă:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa comercială nr. 149 din 12 iulie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, respinge excepţia autorităţii de lucru judecat invocată de intimata A.V.A.S., ca neîntemeiată.
Admite contestaţia formulată de contestatoarea SC S. SA Zimnicea, cu sediul în Zimnicea, judeţul Teleorman în contradictoriu cu intimata A.V.A.S. Bucureşti, cu sediul în Bucureşti.
Dispune anularea executării silite începute de A.V.A.S. prin procesul verbal de aplicare a sechestrului nr. 29789/1 din 12 octombrie 2006.
Pentru a dispune astfel, Curtea a apreciat că excepţia autorităţii de lucru judecat este neîntemeiată, întrucât sentinţa faţă de care este invocată a soluţionat litigiul pe excepţie şi nu pe fond.
Pe fondul cauzei Curtea constată că intimata A.V.A.S. nu a notificat societatea contestatoare asupra preluării prin cesiune a creanţei solicitate, astfel cum impun prevederile art. 13 alin. (3) din OUG nr. 51/1998 şi ale art. 1393 C. civ.
Acest aspect a determinat imposibilitatea societăţii contestatoare de a cunoaşte existenţa şi întinderea creanţei, cu atât mai mult cu cât A.V.A.S. nu i-a comunicat modul de calcul al debitului pretins.
Intimata are posibilitatea legală, prevăzută de art. 79 din OUG nr. 51/1998 de a stinge datoria în cuantum de 30.836.656.630 lei, prevăzută în Convenţia fără număr încheiată la data de 15 martie 1999, prin conversia datoriei în acţiuni ale societăţii contestatoare, prin majorarea capitalului social.
Prin încheierea din 2 noiembrie 2007, dosar nr. 4581/2/2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, respinge cererea formulată de contestatoarea SC S. SA Zimnicea, cu sediul în Zimnicea, judeţul Teleorman, în contradictoriu cu intimata A.V.A.S. cu sediul în Bucureşti, ca neîntemeiată.
Curtea de Apel a constatat că prin sentinţa comercială nr. 149 din 12 iulie 2007 instanţa s-a pronunţat asupra cererii formulată de contestatoarea SC S. SA Zimnicea, iar susţinerile acesteia formulate prin cererea de lămurire a înţelesului şi aplicării respectivei sentinţe puteau fi valorificate prin exercitarea căii de atac a recursului, neîndeplinind condiţiile prevăzute de art. 281 alin. (1) C. proc. civ.
Prin cererea de recurs formulată, contestatoarea SC S. SA Zimnicea a susţinut că încheierea de şedinţă din 2 noiembrie 2007 este nelegală şi netemeinică, întrucât instanţa a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, sentinţa pronunţată fiind dată cu încălcarea legii.
Instanţa de fond a reţinut greşit faptul că s-ar fi pronunţat asupra cererii de lămurire a dispozitivului cu ocazia pronunţării sentinţei comerciale nr. 149 din 12 iulie 2007. Din considerentele sentinţei rezultă că aceasta se referă la întreaga executare silită începută de A.V.A.S., dar din dispozitiv rezultă că hotărârea se referă doar la un singur proces verbal de sechestru, şi nu la întreaga executare silită.
De asemenea, din dispozitiv rezultă că s-a admis contestaţia pentru toate capetele de cerere şi nu doar parţial, respectiv anularea executării însăşi, astfel că aceste contradicţii împiedică punerea în executare a sentinţei comerciale nr. 149 din 12 iulie 2007.
Temeiul de drept indicat de recurenta-contestatoare îl constituie art. 304 pct. 8 şi 9 C. proc. civ.
Prin cererea de recurs formulată, recurenta A.V.A.S. Bucureşti a susţinut că sentinţa comercială recurată a fost dată cu aplicarea greşită a legii, reţinându-se că „A.V.A.S. nu a notificat societatea contestatoare asupra preluării prin cesiune a creanţei solicitate, astfel cum impun prevederile art. 13 alin. (3) din OUG nr. 51/1998 şi ale art. 1393 C. civ.".
Această susţinere este neîntemeiată întrucât contestatoarea a fost notificată de către A.V.A.S. conform dispoziţiilor art. 13 alin. (3) din OUG nr. 51/1998 şi ale art. 1393 C. civ.
Astfel, prin adresa nr. IB/7892 din 5 iunie 2002, SC S. S.A. este notificată asupra creanţei în cuantum de 1.940.332,89 dolari SUA preluată de A.V.A.S. la F.N.R.D., în vederea recuperării, fiindu-i indicate conturile în care poate achita această sumă.
Contestatoarea avea cunoştinţă despre cesiunea de creanţă efectuată şi ca urmare a litigiilor existente anterioare acestei contestaţii la executare.
Instanţa de fond a reţinut că executarea silită declanşată împotriva intimatei-contestatoare ar fi nelegală şi datorită faptului că „intimata are posibilitatea legală, prevăzută în art. 79 din OUG nr. 51/1998 de a stinge datoria în cuantum de 30.836.656.630 lei, prin conversia datoriei în acţiuni ale societăţii contestatoare, prin majorarea capitalului social".
Temeiul de drept indicat de recurenta A.V.A.S. Bucureşti îl constituie art. 304 pct. 9 şi art. 3041 C. proc. civ.
Prin notele scrise A.V.A.S. Bucureşti a solicitat respingerea recursului declarat de SC S. SA şi admiterea recursului său, în sensul modificării hotărârii şi respingerii contestaţiei la executare.
Prin întâmpinarea formulată, recurenta-contestatoare SC S. SA Zimnicea a invocat excepţia tardivităţii recursului, iar pe fondul cauzei a precizat că instanţa de fond a făcut în mod corect aplicarea art.13 alin.3 din OUG nr. 51/1998 şi a art. 1393 C. civ., în sensul că intimata nu a făcut dovada existenţei unei notificări prin care să anunţe cesiunea de creanţă dintre aceasta şi F.R.D.
Recursurile nu sunt fondate.
Înalta Curte analizând sentinţa recurată şi încheierea din 2 noiembrie 2007 pronunţate de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, în dosarul nr. 4581/2/2007, în raport de motivele invocate de recurenţi, de înscrisurile dosarului şi de dispoziţiile incidente, constată că acestea nu sunt de natură să conducă la modificarea sau casarea hotărârii, în cauză nefiind întrunită niciuna din situaţiile prevăzute de dispoziţiile invocate.
În ceea ce priveşte excepţia invocată, în temeiul dispoziţiilor art. 137 C. proc. civ., aceasta urmează a fi respinsă întrucât sentinţa nr. 149 din 12 iulie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, a fost comunicată A.V.A.S. la data de 14 ianuarie 2006 potrivit dovezii existente la dosarul cauzei.
În temeiul art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, dacă legea nu dispune altfel.
În speţă, recursul declarat a fost depus la instanţa a cărei hotărâre se atacă la data de 24 ianuarie 2008, cu respectarea termenului prevăzut de textul legal menţionat.
Referitor la recursul declarat de recurenta-contestatoare SC S. SA Zimnicea acesta este nefondat urmând a fi respins întrucât instanţa nu a interpretat greşit actul juridic dedus judecăţii, iar hotărârea pronunţată nu a fost dată cu încălcarea legii.
Executarea silită pornită de A.V.A.S. este întemeiată pe dispoziţiile OUG nr. 51/1998, iar criticile formulate de SC S. SA, raportat la dispozitivul hotărârii Curţii de Apel Bucureşti sunt neîntemeiate, întrucât instanţa de fond a oferit satisfacţie procesuală debitoarei, prin anularea executării silite începute de A.V.A.S.
Susţinerile contestatoarei formulate prin cererea de lămurire a înţelesului şi aplicării sentinţei comerciale nr. 149 din 12 iulie 2007 pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, puteau fi valorificate prin exercitarea căii de atac a recursului, neîndeplinind condiţiile prevăzute de art. 281alin. (1) C. proc. civ.
În ceea ce priveşte recursul declarat de A.V.A.S. acesta este nefondat, urmând a fi respins, deoarece hotărârea pronunţată nu este lipsită de temei legal şi nu a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greşită a legii.
Înalta Curte examinând hotărârea sub toate aspectele, potrivit art. 3041 C. proc. civ., constată că nu există motive de nelegalitate pentru modificarea sau casarea acesteia.
În cauză, instanţa de fond corect a făcut aplicarea art.13 alin.3 din OUG nr. 51/1998 şi art. 1393 C. civ., în sensul că intimata nu a făcut dovada existenţei unei notificări prin care să anunţe cesiunea de creanţă dintre aceasta şi F.R.D.
Din borderoul depus la dosar nu rezultă dovada primirii de către SC S. SA Zimnicea a notificării, înscris valorificat după mai bine de şase ani de la emiterea sa.
Societatea contestatoare a fost în imposibilitate de a cunoaşte existenţa şi întinderea creanţei, cu atât mai mult cu cât A.V.A.S. nu i-a comunicat modul de calcul al debitului pretins.
Referitor la excepţia tardivităţii recursului invocată de contestatoare, aceasta urmează a fi respinsă ca neîntemeiată, întrucât sentinţa nr. 149 din 12 iulie 2007 a fost comunicată A.V.A.S. la data de 14 ianuarie 2008 iar recursul a fost declarat şi înregistrat la data de 24 ianuarie 2008, cu respectarea dispoziţiilor art. 301 C. proc. civ.
Pentru considerentele expuse, în temeiul dispoziţiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursurile declarate de contestatoarea SC S. SA Zimnicea împotriva încheierii din 2 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, şi de recurenta A.V.A.S. Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr.c149 din 12 iulie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge excepţia tardivităţii.
Respinge recursurile declarate de contestatoarea SC S. SA Zimnicea împotriva încheierii din 2 noiembrie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, şi de recurenta A.V.A.S. Bucureşti împotriva sentinţei comerciale nr. 149 din 12 iulie 2007 a Curţii de Apel Bucureşti, secţia a V-a comercială, ca nefondate.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 27 iunie 2008.
| ← ICCJ. Decizia nr. 2370/2008. Comercial | ICCJ. Decizia nr. 2372/2008. Comercial → |
|---|
