ICCJ. Decizia nr. 2661/2008. Comercial. Acţiune în constatare. Recurs



R O M Â N I A

ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

SECŢIA COMERCIALĂ

Decizia nr. 2661/2008

Dosar nr. 23819/3/2006

Şedinţa publică de la 1 octombrie 2008

Asupra recursului de faţă,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 29 iunie 2006 sub nr. 23819/3/2006, reclamanta SC P.E.W. SRL a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC M.T.E. SRL să se constate încetarea contractului de asociere în participaţiune din 9 mai 2003 şi să se constate că nu are nicio obligaţie faţă de pârâta din acest contract.

Prin sentinţa comercială nr. 5167 din 16 aprilie 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, secţia a VI-a comercială, în Dosarul nr. 23819/3/2006 a fost respinsă excepţia prematurităţii ca neîntemeiată.

Totodată, s-a admis excepţia inadmisibilităţii şi s-a respins cererea formulată de reclamanta SC P.E.W. SRL Bucureşti în contradictoriu cu pârâta SC M.T.E. SRL Bucureşti, ca inadmisibilă.

S-a respins excepţia de prematuritate, reţinându-se neincidenţa în cauză a dispoziţiilor art. 7201 C. proc. civ. litigiul nefiind evaluabil în bani. De asemenea, s-a reţinut că, în speţă, nu sunt incidente dispoziţiile art. 111 C. proc. civ., probele relevând că reclamanta are la îndemână şi calea unei acţiuni în realizare.

Împotriva sentinţei a formulat apel reclamanta solicitând schimbarea în tot a sentinţei apelate şi admiterea acţiunii.

Prin Decizia comercială nr. 504 din 30 octombrie 2007, Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, a respins apelul, ca nefondat.

Pentru a se pronunţa astfel, instanţa de apel a reţinut, în esenţă, în privinţa soluţionării excepţiei inadmisibilităţii că aceasta a primit o rezolvare corectă, în limitele învestirii instanţei de fond, iar cu privire la criticile care au vizat fondul, atât timp cât prima instanţă a soluţionat cererea pe cale de excepţie, acestea nu pot fi analizate.

Împotriva acestei hotărâri, a formulat recurs reclamanta, în termenul legal, invocând motivul de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., atunci când hotărârea a fost dată cu interpretarea şi aplicarea greşită a legii.

A susţinut, în esenţă, după expunerea situaţiei de fapt şi de drept, că în mod greşit instanţa de apel a menţinut soluţia instanţei de fond în ceea ce priveşte inadmisibilitatea analizării pe fond a cererii de chemare în judecată în condiţiile în care atât capătul principal, cât şi capătul de cerere subsecvent - nu impun raporturi execuţionale pentru hotărârea care ar fi urmat să dezlege fondul pricinii, obiectul şi obligaţiile asumate nefiind realizate din motivele dezvoltate în expunere.

Totodată, prin cererea de chemare în judecată s-a arătat că art. 8.1. din contract stabileşte modalitatea încetării asocierii, respectiv prin „comunicarea în scris către asociatul partener, cu 30 de zile înainte de data solicitată pentru încetarea derulării asocierii, dar cu respectarea încheierii tranzacţiilor în curs de derulare”.

Această comunicare s-a realizat, condiţiile contractuale pentru încetarea contractului fiind astfel îndeplinite încât instanţa era în măsură să constate încetat contractul, potrivit art. 111 C. proc. civ., incident în speţă, faţă de dispoziţiile de drept comun, privind rezoluţiunea contractului, care nu operează de drept.

Recursul este nefondat.

Aşa cum rezultă din actele dosarului, cererea de chemare în judecată a avut ca obiect constatarea încetării contractului pentru nerealizarea obiectului şi a obligaţiilor asumate încât, în mod legal, instanţa de apel a apreciat că nu este posibilă extinderea cadrului procesual, direct în apel, faţă de prevederile art. 294 C. proc. civ.

Pe de altă parte, potrivit art. 111 C. proc. civ., care constituie temeiul legal al cererii de chemare în judecată, partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenţei sau neexistenţei unui drept dar cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului.

Or, şi sub acest aspect instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală nefiind îndeplinite condiţiile arătate deoarece constatarea încetării contractului chiar în temeiul art. 8.1 este condiţionată de încheierea tranzacţiilor aflate în curs de desfăşurare ceea ce presupune o analiză a situaţiei de fapt ca şi împrejurarea că asocierea nu şi-a atins scopul şi nu s-au realizat obligaţiile.

Prin urmare, în mod legal, instanţa de apel a reţinut că cererea este inadmisibilă din perspectiva art. 111 C. proc. civ., deoarece se cere constatarea unor situaţii de fapt şi nu de drept iar raportarea la dispoziţiile art. 1021 C. civ. nu are legătură cu obiectul dedus judecăţii, acţiunea în rezoluţiune fiind o acţiune în realizare.

Concluzionând, instanţa de apel a pronunţat o hotărâre legală, motivul de recurs de nelegalitate, întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nefiind neîntemeiat, încât în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamanta SC P.E.W. SRL Bucureşti împotriva Deciziei comerciale nr. 504 din 30 octombrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Bucureşti, secţia a VI-a comercială, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 1 octombrie 2008.

Vezi şi alte speţe de drept comercial:

Comentarii despre ICCJ. Decizia nr. 2661/2008. Comercial. Acţiune în constatare. Recurs