ICCJ. Decizia nr. 3119/2008. Comercial. Acţiune în anularea hotărârilor arbitrale. Recurs
Comentarii |
|
R O M Â N I A
ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
SECŢIA COMERCIALĂ
Decizia nr. 3119/2008
Dosar nr. 969/59/2007
Şedinţa publică de la 29 octombrie 2008
Asupra recursurilor de faţă,
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentinţa civilă nr. 26, pronunţată la data de 27 septembrie 2007, secţia comercială, a Curţii de Apel Timişoara a respins acţiunea în anulare formulată de reclamanta SC C.A.P. SRL Timişoara, în contradictoriu cu pârâta SC C. SA Sibiu, împotriva sentinţei arbitrale nr. 36, pronunţată de Curtea de Arbitraj Comercial de pe lângă C.C.I.A. Timişoara la data de 11 aprilie 2007, în Dosarul nr. 40/2006 şi a obligat reclamanta să plătească pârâtei suma de 15.000 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunţa această hotărâre, instanţa de control judiciar a reţinut, în principal, prin prisma motivelor invocate, întemeiate pe dispoziţiile art. 364 lit. e), h), f) şi i) C. proc. civ., în raport cu sentinţa arbitrală atacată şi actele dosarului, că trecerea termenului prevăzut de art. 3533 C. proc. civ., poate constitui motiv de caducitate a arbitrajului, conform art. 3533 alin. (6) C. proc. civ., numai dacă una din părţi a notificat celeilalte părţi şi tribunalului arbitral, până la prima zi de înfăţişare, că doreşte să invoce caducitatea, condiţie neîndeplinită în speţă; că nepronunţarea instanţei asupra unui termen de 14 zile în care pârâta să fie obligată să demareze lucrările, astfel cum s-a solicitat prin acţiunea arbitrală, nu o vatămă cu nimic pe reclamantă, întrucât rezultă că pârâta are obligaţia de a demara lucrările imediat după pronunţarea sentinţei arbitrale, fără trecerea vreunui termen, iar cuantumul pretenţiilor reconvenţionale acordate respectă modificarea adusă câtimii acestora, urmare a expertizei efectuate în cauză, prin petiţia depusă în dosarul arbitral la fila 281, în conformitate cu prevederile art. 132 alin. (2) pct. 2 C. proc. civ.; că dispozitivul sentinţei arbitrale este clar şi poate fi executat, iar aspectele invocate de reclamantă în susţinerea motivului prevăzut de art. 364 lit. i) C. proc. civ., referitoare la modalitatea de aplicare şi de interpretare de către instanţa arbitrală a probelor sau a raporturilor juridice dintre părţi, nu se circumscriu acestuia.
Împotriva hotărârii pronunţată de instanţa de control judiciar a formulat recurs, atât reclamanta SC C.A.P. SRL Timişoara, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 şi pct. 9, precum şi dispoziţiile art. 3041 C. proc. civ. cât şi pârâta SC C. SA Sibiu.
Recurenta reclamantă a arătat, în esenţă, în dezvoltarea motivelor invocate prevăzute de art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ., că sentinţa instanţei de control judiciar este contradictorie şi cuprinde motive străine de cauza pricinii, cu referire la considerentele soluţiei de respingere a motivelor de anulare întemeiate pe lit. f) şi lit. h) ale art. 364 C. proc. civ. şi a fost dată cu aplicarea greşită a legii în ce priveşte dispoziţiile art. 364 lit. i) C. proc. civ., faţă de încălcarea prevederilor art. 969 şi celor ale art. 977 şi art. 982 C. civ. prin hotărârea arbitrală atacată, iar, în dezvoltarea motivului prevăzut de art. 3041 C. proc. civ. a reiterat criticile aduse sentinţei arbitrale în susţinerea motivelor prevăzute de art. 304 lit. h) şi lit. f) C. proc. civ., fără să precizeze relevanţa acestora, faţă de sentinţa instanţei de control judiciar, din perspectiva dispoziţiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ.
Recurenta pârâtă a criticat sentinţa instanţei de control judiciar pentru nelegalitate, motivat de faptul neacordării cheltuielilor de judecată pe care le-a solicitat, efectuate şi dovedite, motiv care, cu aplicarea art. 306 alin. (3) C. proc. civ., poate fi încadrat în dispoziţiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Prin întâmpinările formulate în cauză fiecare parte a solicitat respingerea recursului părţii potrivnice.
Recursul reclamantei este nefondat.
Astfel, examinarea considerentelor hotărârii instanţei de control judiciar, referitoare la soluţia de respingere a motivelor de anulare a sentinţei arbitrale întemeiate pe dispoziţiile art. 364 lit. f) şi lit. h) C. proc. civ., nu relevă, astfel cum, greşit, pretinde recurenta - reclamantă, nicio contrarietate între acestea, sau între acestea şi dispozitiv şi nici motive străine de obiectul sau natura cauzei, conform cerinţelor art. 304 pct. 7 C. proc. civ.
Este de observat că în fundamentarea criticii ce vizează incidenţa art. 304 pct. 9 C. proc. civ., recurenta reclamantă a susţinut aplicabilitatea, în speţă, a dispoziţiilor art. 364 alin. (1) lit. i) C. proc. civ. pentru încălcarea dispoziţiilor art. 969, art. 977 şi art. 982 C. proc. civ. de către tribunalul arbitral, prin interpretarea greşită a actului juridic dedus judecăţii ori, evocatele prevederi ale Codului civil referitoare la efectele convenţiilor şi la interpretarea acestora, nu constituie norme imperative, în sensul prevăzut de legiuitor prin art. 364 lit. i) C. proc. civ., precitat, spre a induce, în situaţia dovedirii încălcării lor incidenţa acestui text legal.
Pentru aceste considerente, constatând că motivele prevăzute de art. 304 pct. 7 şi pct. 9 C. proc. civ., invocate de recurenta reclamantă nu-şi găsesc aplicare, iar motivul prevăzut de art. 3041 C. proc. civ. nu a fost dezvoltat în raport cu hotărârea recurată, Înalta Curte va respinge recursul formulat de această parte în cauză.
Cum fundamentul acordării cheltuielilor de judecată avansate de partea care a câştigat recursul, în care sunt incluse şi sumele de bani plătite avocatului cu titlu de onorariu, îl reprezintă culpa procesuală, potrivit art. 274 alin. (1) C. proc. civ., se constată că prin neobligarea apelantei la plata sumelor solicitate şi dovedite de intimată cu acest titlu, instanţa de apel a încălcat precitatele dispoziţii legale, aspect de natură a induce aplicarea art. 304 pct. 9 C. proc. civ., aşa încât, în temeiul art. 312 alin. (1) teza I, alin. (2) şi alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul recurentei pârâte, va modifica, în parte, decizia atacată în sensul obligării apelantei să plătească intimatei cheltuielile de judecată reprezentând onorariu avocat în cuantumul solicitat şi dovedit iar, în conformitate cu precitatele dispoziţii ale art. 274 alin. (1) C. proc. civ. va obliga SC C.A.P. SRL Timişoara, în culpă procesuală, să plătească recurentei pârâte cheltuielile de judecată pe care aceasta le-a efectuat în recurs, astfel cum a solicitat şi dovedit prin înscrisurile expuse la dosar (filele 21 - 24).
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanta SC C.A.P. SRL Timişoara împotriva sentinţei civile nr. 26 din 27 septembrie 2007, pronunţată de Curtea de Apel Timişoara, secţia comercială, ca nefondat.
Admite recursul declarat de pârâta SC C. SA Sibiu împotriva aceleiaşi sentinţe, pe care o modifică, în sensul că obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 30.000 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, în loc de 15.000 lei.
Menţine celelalte dispoziţii ale sentinţei.
Obligă recurenta - reclamantă SC C.A.P. SRL Timişoara să plătească recurentei - pârâte SC C. SA Sibiu suma de 30.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată în recurs.
Irevocabilă.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 29 octombrie 2008.
← ICCJ. Decizia nr. 3118/2008. Comercial. Alte cereri. Recurs | ICCJ. Decizia nr. 3124/2008. Comercial. Acţiune în anulare a... → |
---|